Salutare prieteni!

Povestea din spatele fotografiei a ajuns la volumul 14, o suita de fotografii si povesti interesante, insotite de imagini furate timpului!

 

Farcas Iustin

Bună ziua! Fotografia a fost realizata în Dublin, Irlanda, la granița dintre nord și sud. Locația este Samuel Beckett Bridge și este una din cele mai fotografiate din oraș(cel puțin mine), mereu când ajung acolo încerc sa vad podul dintr-o perspectiva diferita . Plănuisem de ceva vreme sa prind răsăritul dar nu știam unde sa merg deoarece din cauza situației limita la care te poți deplasa este 5km.Dupa câteva încercări eșuate sa ma trezesc la 4 într-un final reușisem dar nu aveam nici o idee unde sa merg și ce gen de fotografie sa fac, a fost o decizie de moment sa merg aici cu gândul sa prin răsăritul peste Raul Liffey,dar nu prea am avut bafta deoarece a fost înnorat. Noroc ca am avut filtrele ND cu mine și am reușit sa fac câteva cadre puțin mai diferite decât ce planusem eu..A fost ceva în genul vorbei “când viata îți dă lamai, faci limonada”

Fotografia a fost realizata cu Sony A7III, Tamron 17-28 , ISO 50, F18, timp exounere 81 secunde(as fi facut mai lunga expunerea dar nu mi-au permis filtrele).. O zi buna!

Gerry Husti

Salut! multumesc pentru apreciere! puiul de cucuvea a fost gasit la o fabrica parasita printre un morman de lemne vechi unde cautam scanduri pentru recuzita foto. Acolo urmeaza ca totu sa fie demolat si curatat terenul pentru vanzare. Puiul nu putea za zboare si prin imprejurimi sunt foarte multi caini vagabonzi. Am decis sa o infiez pana mai creste si poate zbura. La inceput a fost destul de speriata, dar acum imi recunoaste vocea si-mi mananca din mana . Am ajezat-o in copacul din curtea mea si am fotografiat-o cu Un Sony A7III si cu obiectivul de 135 1.8 de la Sigma; am fotografiat raw si putin am aranjat poza cu “doge & burn”. Fotografia este facuta in Romania-Brasov si pagina mea de fb este Gerry Husti. Multumesc

 

 

Dan Badiu

Muntii Rodnei – Valea Blaznei, un taram minunat, rosu (toamna), fantastic, salbatic dar linistit. Aceste cateva cuvinte ar descrie fotografia selectata. Eu sunt Dan, sunt din Cluj si ma destind prin fotografie. Cateva dintre ele le puteti vedea pe facebook Dan Badiu Photo Gallery sau https://500px.com/danbadiu . Am pornit la drum in fotografie cu un point-and-shoot de la Nikon, apoi dslr Nikon entry-level, ca mai apoi sa trec pe Olympus Pro. Aici am folosit Olympus E-M5 MarkII si 12-40 F2.8 Pro, setari: 35mm, F9, 1/160, ISO200

Suntem la Cabana Diana din Valea Blaznei undeva pe la 1300m alt. Am vrut sa surprind asfintitul soarelui de la inaltimea unui varf montan asa ca ma echipez de drumetie si iau aparatul foto, doua obiective, un trepied si un acumulator de schimb, le arunc intr-un rucsac si o pornesc grabit spre varful Stanistea. Ma grabesc , fiindca am plecat tarziu si nu vreau sa ratez asfintitul. Nu obisnuiesc sa pregatesc un cadru dar mi-l imaginez cam cum as vrea sa fie inainte sa ajung la locatie. De cum ajung pe varf, incep sa caut un punct de statie pentru cadrul imaginat, dar surpriza, se innoreaza si soarele dispare rapid intre nori. Varful Ineu se acopera de nori. Trag cateva cadre de proba, apoi ma linistesc si ma resemnez, am ratat apusul. Totusi ceva ma face sa mai raman, la stana din vale iese un fum gros, probabil ca ciobanii pregatesc mancarea de seara. Norocul imi surade si la nici doua minute reapare soarele dintre nori, un soare stralucitor, colorat , galben portocaliu care inunda toata valea cu razele lui calde de seara, norii se aprind de parca au luat foc. Sunt pur si simplu uluit, nu ma misc, aproape ca nu mai respir ca nu cumva sa deranjez lumina. Imi spun “trebuie sa prind momentul in fotografie neaparat”, asa ca pun aparatul la ochi fac rapid setarile necesare , imi trag rasuflarea si declansez, una , doua, zece, nu ma mai pot opri. Totul a durat cateva secunde parca daruite de munte pentru mine, apoi soarele dispare cu totul in nori. Imi adun lucrurile in rucsac si cobor spre cabana. Zambesc.

Bogdan Negoita

Buna ziua tuturor! In data de 10 august 2018, ziua in care in Bucuresti aveau loc protestele aticoruptie, impreuna cu niste prieteni, sot si sotie, ne-am pus in miscare catre Constanta pentru a face o sedinta foto. De comun acord cu ei am hotarat ca a 2 zi sa facem sedinta foto la rasarit intr-unul din cele mai minunate locuri de pe litoralul romanesc, un loc ce nu a fost inca invadat de comercianti si anume Tuzla. Plaja sălbatică de la mijlocul distanţei dintre Constanţa şi Mangalia îţi oferă refugiul de vis: linişte absolută, nisip fin şi mare verde-albastră. Prima senzaţie şi cea mai savurată este liniştea. O linişte densă de îţi pătrunde în străfundul auzului. Te lămureşti rapid de ce e atâta pace aici şi niciun pic de agitaţie. E simplu: lipseşte semnalul la telefonul mobil. E şi bine, poate fi şi rău. Depărtarea considerabilă de civilizaţie te lasă la mâna necunoscutului. Iar dacă nu sunt turişti pe plajă, trebuie să iei în considerare să te aşezi mai aproape de colibele pescarilor. Fotografia a fost facut cu o drone DJI Mavic PRO, o drona foarte buna pret/calitate.

 

Tibi Nica

Poveste cu gaie rosie (milvus milvus) Aceste pasari de prada gratioase si magnifice se identifica usor dupa culoarea brun rosiatica a corpului, anvergura aripilor de peste 1.50 m si coada in furculita caracteristica. A fost salvata de la extinctie in Anglia, dupa un program lung de conservare, inceput inca din 1905 (dar demaratfectiv dupa 1990, cu reintroducerea unor exemplare din Suedia). O duce bine acum, cu peste 1600 de exemplare in UK. Destul de iritat ca au inchis potecile si parcurile de la Ruthland Water, locul unde se incearca repopularea cu uligani pescari, am pus mana pe harta si am cautat poteci spre lacuri din afara rezervatiei, dar inca in zona de vantoare a uliganilor. Si am gasit duminica o zona superba, cu paduri, dealuri, lacuri, si, mai ales, poteci libere si nepopulate. Cu uliganul nu ne-am intalinit, dar am vazut gaia rosie vanand un boboc de rata si am reusit cateva cadre cu aceasta pasare superba. Ne-a placut zona atat de mult incat am revenit alte doua zile la rand, in ciuda faptului ca stam relative departe, cam la 100 km distanta. In ambele zile gaia n-a intarziat sa apara. Cunoscand deja zona, ne-am asezat langa un copac mare, intr-o zona elevata deasupra lacului, cu vizibililitate buna, si am asteptat cu aparatul la indemana, cu un ochi la copii si celalt dupa pasari. Pozitia era buna, eram relative pititi, spre varful dealului si cu soarele in spate. Aparatul l-am setat in prealabil pe modul manual, AF-C dinamic cu 9 puncte de focus, viteza 1/1250 si f 7.1. Fiind o zi cu lumina schimbatoare, innsorita, dar si cu cativa nori, am ales sa setez iso auto si expunere pe punctul de focus cu compensare +1.3. Recunosc ca la inceput a fost un pic frustrant, am numarat 3 exemplare de gaie, un sorecar comun si un corb dand tarcoale lacului, dar nu au vrut sa se apropie initial. Dar “all good things come to those who wait”. Si a venit, si s-a invartit in cerc exact deasupra mea, destul de jos. Desi se uita la mine ca si cum m-ar manca, in realitate i-a luat mai putin de jumatate de secunda sa ma cantareasca. Am tras in rafala la 8 fps, 114 cadre in 2 minute, din care doar in 4 se uita direct in aparat. Ajuns acasa, editul mi-a luat cam 7 minute, in camera raw si photoshop, constand in crop, ajustarea balansului de alb, aplicarea unui filtru smart de sharpness, si ajustarea highlights, shadows si midtones. Tibi Nica, arheolog in UK si pasionat fotograf de wildlife Nikon D7500, Tamron 100-400 mm

Lucian Vlad

Buna tuturor, pentru cine nu ma cunoaste, eu sunt Lucian Vlad, liber “cugetator” intr-ale fotografiei Sunt din Brasov, nascut si crescut.

Fotografia este realizata intr-o frumoasa zi de marti, dimineata in jurul orei 7, intre Harman si Bod vis-a-vis de “Poiana Craitelor” (e un cartier din zona).

De cele mai multe ori cand surprind astfel de cadre (zic eu, reusite), o fac din intamplare si de cele mai multe ori nepregatit. Culmea este ca aveam la mine aparatul foto, pentru ca in acea zi eram in zona cu alte treburi: un Canon 80D + obiectiv Canon 70-200mm IS f4 USM.

Am apucat sa declansez fix de 2 ori, unul dintre cadre fiind ratat.

Am tras RAW, la capatul obiectivului, respectiv 200mm, setand aparatul la ISO 400, diafragma f/4, timp expunere 1/4000.

Editarea am facut-o in PS, minim, am umblat un pic la contrast si balans alb, un pic de crop/reincadrare.

Multumesc conasilor care au apreciat acest cadru si le urez tuturor sa aiba parte de cat mai multa inspiratie si cadre reusite!

Adrian Tudose

Bun gasit ! Padurea cred ca pentru multi reprezinta un loc misterios, la fel si pentru mine. Un mediu haotic in care cu greu gasesti putina ordine, pentru a crea compozitie simpla in care sa redeai frumusetea padurii. Octombrie 2019, culorile toamnei prindeau contur, insa nu era de ajuns pentru imaginile pe care mi le doream eu cu padurea. Norocul a fost de partea mea, intr-una din dimineti am avut parte de putina ceata, acest lucru ma ajutat sa simplific compozitia si dadea padurii o atmosfera misterioasa. Am facut o serie de imagini, printre care si aceasta, iar sursa mea de inspiratie pentru aceste imagini cu padurea, este fotograful Toma Bonciu, pe care il admir pentru imaginile sale cu paduri. Ca si echipament, Canon 5d mark4, si obiectivul Canon 24-70 mm am folosit o diafragma f/8, timp de expunere, 1/5 sec iso 320.

Claudiu Stancu

Salut! Revin cu drag din nou la Conac cu povestea unei fotografii de-ale mele. Aceasta este realizata in Richmond Park, cel mai mare parc din Londra. Are aproape 1.000 de hectare si este in acelasi timp rezervatie naturala. Frumusetea parcului, mai ales pentru pasionatii de wildlife, este data si de toleranta cerbilor la prezenta umana. Se deplaseaza liber unde vor, dar accepta oamenii destul de aproape, am fost si la 2 – 3 metri de ei, fara a fi deranjati. Trebuie avut insa grija mai mare in sezonul de imperechere. Parcul are si o practica destul de trista privind populatia de cerbi. In fiecare an sunt triate aproximativ 200 de exemplare (cerbii sunt ucisi in Februarie, iar ciutele in Noiembrie). Din intamplare fotografia este realizata in Noiembrie 2019, dar nu am aflat de acest obicei crud decat mult mai tarziu despre care zic expertii ca este pentru a pastra o populatie sanatoasa de cerbi/ciute/capriori/caprioare. Am revenit atunci in Richmond dupa aproape 8 luni. Era timpul sa compar rezultatele de la ultima vizita cu o noua camera, un nou obiectiv, dar mai ales cu o lumina mai buna si cunostinte mai multe despre fotografia wildlife. Cerbi n-am fotografiat la ora de aur pt ca am ajuns o idee cam tarziu, partial pentru ca este mult de mers, revedeti mai sus detaliile privind suprafata parcului, si, partial pentru ca nu stiam unde sa-I gasim. Visam la ferigi inghetate si cerbi plimbandu-se printre ele, dar vremea nu a vrut sa tina cu noi. Am mers in ziua aia cam 12 km prin parc, dar am surpins in schimb atat de multe cadre frumoase cu atatea varietati animale salbatice (sau aproape salbatice) pasari, cerbi, ciute si caprioare de si acum mai editez la ele cand mi se face dor. Asa a fost cazul si acum, fotografia a fost editata zilele trecute cand am deschis din intamplare un fisier cu sesiunea de atunci. Scriind acum despre asta parca mi s-a facut dor sa revin, poate chiar weekendul viitor. Cat priveste detaliile tehnice, fotografia este realizata cu Olympus OMD EM1 Mark II si un obiectiv M.Zuiko 75-300 f4.8-6.7 la 187 mm, f6/800s, ISO500. Fotografiile mele le postez majoritar pe Conac, dar si pe Instagram unde ma gasiti cu numele de mr.claudius (Nu ma judecati, asta mai era disponibil relativ apropiat de numele meu). Multumesc

Marin Toma

Salutare, Ma numesc TOMA MARIN ,locuiesc in Bucuresti si am descoperit folosirea tehnicilor fotgrafice la SCOALA DE FOTOGRAFIE SI ARTA FOTOGRAFICA ,, NEW AGE PHOTOGRAPHY ,, . De atunci ,in fiecare zi experimentez tehnicile invatate pentru a capata cit mai multa experienta. SIMBATA trecuta am iesit la o tura foto cuprietenul meu CATALIN in parcul Carol.Am folosit un aparat foto SONY A7III SI OBIECTIV SONY 70-200mm f/2,8 si teleconvertor 2x . Setarile AU FOST; 400MM ,F/7,1 1/1000sec ,iso 12800 . Adresa la pagina de FACEBOOK ESTE facebook.com/marin.toma.129 .

 

Dragos Ivanel

Salutare prieteni!

Era cat pe ce sa folosesc formula “prieteni fotografi”, dar mi-am adus aminte ca in cazul meu, mai e cale lunga pana sa ajung la acesta “titulatura”… ?

Sorin m-a pus intr-o mare incurcatura, nici nu stiu cum sa incep, eu nefiind un mare povestitor, mai ales cand e vorba despre mine …

Cu o parte din cei activi pe “La Conacul Fotografilor” m-am intalnit la diverse evenimente organizate, cu cealalta parte “decat” virtual. Pentru cei care fac parte din cea de-a doua categorie, Dragos Ivanel este numele meu, nascut in Aprilie `77 in inima Oltenei, la Craiova, unde traiesc si muncesc (da, stiu, “fusei aici, facui asta… “ ?), sunt casatorit si am o fetita (o vedeti si prin pozele de pe “Conac”).

Povestea fotografiei pentru care am fost selectat e relativa simpla, este executata cu Sony α6500 si obiectivul atat de blamat de unii si laudat de altii, Sony 55-210 mm (raman la parerea mea – daca are suficienta lumina, e un obiectiv decent), in cadrul Turei Foto organizata de “ La Conacul Fotografilor ”, in Aprilie 2019, la Zimbraria Neagra Bucsani. A fost prima intalnire cu acesta specie pe cale de disparitie, iar fotografia a fost unul din muuuulteleeeee cadre executate, si ne-editate (probabil asa vor si ramane), pierdute undeva in “negura” HDD-ului extern (va suna cunoscut, nu? ?)

Inchei cu promisiunea ca la urmatoarea aparitie voi fi mai generos cu detaliile…

 

Laura Oporanu

Bun regasit si multumesc cu bucurie pentru nominalizare! In cadrul de mai jos, am pornit de la un ulcior vechi pe care, dupa ce l-am vopsit in alb, l-am asezat pe regula treimii, incercand sa echilibrez compozitional imaginea cu fulgul in cadere, care creeaza si o usoara senzatie de dinamism. Am folosit un set-up de trei lumini: lumina principala (un blit Godox de studio, cu softbox) pozitionata in partea stanga si doua lumini de umplere, ambele asezate in dreapta, una in partea opusa luminii cheie (un blit Godox de patina, in softbox), iar cealalta (un mic softbox cu lumina continua) langa aparatul pus pe trepied. Ca “jucarii”, folosesc un Nikon D750, aici in combinatie cu un Nikkor de 50 mm 1.8, iar ca setari: f/10, 1/500 sec, iso 100, cu blitul principal setat la puterea 1/16, iar cel secundar cu o treapta sau doua mai putin. Legat de editare, am ales sa merg pe varianta alb-negru, pentru simplitate si atmosfera. Va doresc lumina buna in continuare si aceleasi cadre superbe!

Monica Pîrvulescu – Oradea

Fotografia MUGUR DE VIAȚĂ are o poveste mai aparte,deoarece totul a fost spontan,nimic premeditat.Aveam în grădină câțiva maci,care erau doar în stadiul de boboc,îi admiram zilnic,așteptând să inflorească,pentru a-i putea fotografia.Într-o dimineață , a fost tăiată iarba din grădină și implicit bobocii florii de mac.Iubesc natura și florile și nu aș rupe nici o floare pentru a o fotografia,le prefer în natură,însă asta a fost șansa mea de a realiza această fotografie.Chiar dacă titlul este o contradicție,mi s-a părut cel mai potrivit să denumesc așa această fotografie.

Detaliile tehnice – fotografia a fost realizată cu Sony A7III,obiectiv Tamron,f2,8 , timp de expunere 1/6400 sec.,ISO 8000,distanța focală 75 mm.

Fotografiile mele pot fi văzute și pe CONACUL FOTOGRAFILOR
Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc lumină bună și cât mai multe cadre reușite!

Comsa Bogdan – Brasov

Salut! Sunt Comșa Bogdan, pasionat de călătorie și fotografie. De preferat drumețiile montane, dar călătoresc și prin așezări omenești, ca în dimineața de 17 februarie 2019 , când ne-am strâns câțiva conași din zona Brașovului și am mers la un răsărit în satul de munte Șirnea. La plecare, eu eram în mașină cu C-tin Hurghea și între Șirnea și DN-u, într-un vârf de molid, această pasăre fabuloasă (huhurez mare ), cred că dormea ? sau îi era frig, am avut timp să trag cu 60D-ul că pe acesta aveam un 18-200mm, după m-am dus la mașină am montat un Canon 75-300 fără stabilizare pe Canon 5D Mark IV și a ieșit fotografia asta. Exif-ul eu vi-l dau, dar nu prea are importanță, pentru că setările tot timpul o să fie diferite….formula mea posibil să vă întunece prea tare cadrul sau să vi-l ardă. Eu, de obicei. țin aparatele pe prioritate diafragma, la Canon este Av. Un ISO 400, diafragma pe 7,1, iar în combinație cu lumina naturală, mi-a dat o viteză de 1/1250s, la o focală de 300mm, iar măsurare era pe 0. Rar mi se întâmplă să ratez vreun animal care apare pe neașteptate. În cazul acesta, păsărica ? , stătea pe loc. Sunt din Brașov și promovez doar ceea ce este frumos din România, de urât suntem sătuli și au grijă cei de la TV să ni-l arate mai rău decât este. Pagina mea este în link-ul acesta https://www.facebook.com/romania.prin.obiectiv.88/

Sorin Savin

Va mulțumesc mult! Nu mă așteptam la așa ceva, eu sunt începător in fotografie și pentru mine este mai mult decât onorabilă această nominalizare! Sunteți niște oameni minunați! Am scris un mic text, sper că e ok, vi-l trimit cu drag! Mulțumesc. O zi bună! Bună, sunt Sorin și vă salut cu drag de pe plaiuri mușatine! Așadar sunt din Roman, pasionat de fotografie de vreo cinci ani, acum doi am trecut pe DSLR când mi-am cumpărat un D3300, aparat cu care am făcut și fotografia. Sunt într-o mișcare continuă în zona rurală prin natura serviciului meu – întrețin rețele de energie electrică – și fotografiez cam tot ce văd frumos în jurul meu. De altfel, acestei fântâni i-am făcut fotografii in toate anotimpurile, in toate momentele zilei și in toate condițiile meteo, fiind unul dintre subiectele mele preferate. Am folosit obiectivul de kit 18-55. ISO400. f11. 1/400. Mi-ar fi plăcut să am timp pentru trepied și alte experiențe însă în acea zi ploaia a ajuns acolo odată cu mine. Practic “am furat” naturii o secundă de frumos!

Un articol de: Bajan Sorin