Ne-am obisnuit cu fotografiile in care admiram peisaje mirifice, dar astazi incercam sa descoperim si alt gen de fotografie, si anume fotografia artistica, nudul artistic si fotografia de moda. Vom sta de vorba cu Elena Aldea, un fotograf pasionat, ambitios, de la care avem multe de invatat.

Rep: Elena Aldea…..iti admiram fotografiile, dar nu stim nimic despre tine. Spune-ne in cateva cuvinte cine este omul Elena Aldea?

E.A: Buna ziua si multumesc pentru invitatie. Ce as putea spune despre mine? Sunt nascuta si crescuta in Ardeal si tot aici locuiesc ……….. mai exact in Brasov. Am 39 de ani si ma ocup de Sistemul de Management de Mediu in cadrul unei companii multinationale. Desi experienta mea este relevanta mai degraba intr-un domeniu tehnic, ma regasesc in tot ceea ce tine de imagine, arta si creatie. Drept pentru care ingros randurile celor multi, care nu traiesc din pasiunea lor.

Rep: De ce fotografia ?

E.A: Nu stiu niciun motiv obiectiv pentru care fotografia “s-a lipit” de mine. Insa nu am uitat niciodata, copil fiind de vreo 10 ani, cum dupa o zi lunga si fierbinte de vara bunicii mei stateau pe prispa casei si se odihneau. Ea isi ostoia fierbinteala picioarelor intr-un vas cu apa rece iar el fuma o tigara privind la fumul ce se destrama. Desi nu stiam la aceea vreme ca fotografia este si arta, am simtit ca o asa imagine are valoare. Probabil ca mental si emotional acesta a fost factorul declansator, pentru ca mai tarziu, in pragul adolescentei am inceput sa fac fotografii.

Rep: Se poate trai, in Romania, in conditiile socio – economice actuale, din fotografie?

E.A: Consider ca se poate. Cu sacrificii, multa munca si mai presus de toate cu multa incredere in propriile puteri. Din punctul meu de vedere “nu exista nu pot, exista nu-mi doresc destul”. Pentru ca in momentul in care iti doresti ceva cauti solutii, iar atunci cand nu iti doresti cauti scuze. Acest lucru este universal valabil pentru oricine si are aplicabilitate in orice domeniu.

Rep: Ce a contat cel mai mult în dezvoltarea ta ca fotograf, teoria sau practica?

E.A: Motorul evolutiei ca fotograf este reprezentat in primul rand de pasiunea mea pentru fotografie. Inca nu am ajuns acolo unde imi doresc si probabil ca nu voi ajunge niciodata, pentru ca intotdeauna voi dori ca fotografiile mele sa fie mai bune decat cele anterioare. Stiu ce vreau si stiu si cum vreau sa arate fotografiile mele. Dar doar prin exercitiu pot ajunge acolo unde mi-am propus. Nu exista o sedinta foto din care sa nu pot “scoate“ macar 2-3 fotografii bune. Si in acest fel, fiecare urmatoare sedinta ma obliga sa ridic standardul. Deci, practica reprezinta al doilea punct important. Bineinteles ca si teoria isi are rolul ei, dar sincera sa fiu nu m-am obosit sa studiez foarte mult :).

Rep: Care este genul de fotografie pe care il preferi?

E.A: Stiu ca cel mai mare succes il are fotografia de peisaj. Dar nu pot spune ca sunt atrasa de acest fel de fotografie. Ceea ce nu inseamna ca nu fotografiez un peisaj bun. Intotdeauna mi-au placut fotografia artistica, nudul artistic – acel nud care debordeaza de senzual, feminin, vulnerabil si puternic in acelasi timp si fotografia de moda. Sunt teme in fotografie, despre care pot spune ca nu sunt usor abordabile si nici usor de inteles. Tocmai de aceea o fotografie de moda oricat ar fi de valoroasa prin umbra sau lumina, prin culoare sau prin lipsa ei, prin atitudine sau prin prezenta produsului, niciodata nu va fi la fel de apreciata de publicul larg, precum este fotografia de peisaj. Pentru ca omul va fi intotdeauna mai aproape de ceea ce intelege el. Iar nudul este apreciat in primul rand ca este nud :)), nu? Glumesc bineinteles. Cred ca atat fotografia artistica cat si nudul artistic reprezinta acel nivel de evolutie personala in fotografie, unde intelegerea fotografului a trecut de bariera banalului si vulgarului si a adoptat un stil care se remarca prin rafinament si clasa.

  Rep: Ce te ajuta in realizarea unei fotografii perfecte? Si nu ma refer la aparatura. Perfectiunea fizica a modelului din fata ta, sau increderea modelului in tine, modul in care iti respecta indicatiile ?

E.A: Nu exista fotografia perfecta. Nu degeaba se spune ca primele 10.000 de fotografii sunt cele mai rele :). Inca nu mi-a trecut prin mana modelul perfect. In schimb am modele foarte foarte bune, care pozeaza foarte bine. In general un model bun stie cum sa se miste in fata camerei foto. Am avut o data un model care desi nu mai pozase niciodata, s-a descurcat de minune. Totul vine din interior. Nu sunt fotograful care sufoca modelul cu indicatii. Il las sa se miste natural si daca este cazul, intervin pe ici pe colo cu unele recomandari: capul mai sus, privirea catre mine, te uiti peste umar, un pas mai in fata, etc. Dar am intotdeauna grija sa il pun in valoare. Acolo unde se portiveste si cum se potriveste cadrului.

Rep: Dar cum alegi modelele?

E.A: Nici aici nu am criterii foarte stricte. Este foarte important pentru mine sa ii placa sa pozeze, sa simta ca asta isi doreste sa faca. Nu tin la respectarea standardelor de frumusete impuse societatii. La fel de important este si intelegerea faptului ca, asa cum se vede el in timpul sedintelor foto este foarte diferit de cum il vad eu prin obiectivul aparatului. Drept pentru care este esential sa aiba incredere in mine.

Rep: Ce sfaturi le-ai da fetelor care isi doresc sa devina fotomodele?

E.A: Sa devina fotomodele :). Sa aiba incredere in ele si sa faca pasul catre prima sedinta foto. Si daca se simt inhibate in fata unui barbat fotograf, exista si varianta feminina a fotografului :).

Rep: Ce inseamna pentru tine un fotograf profesionist ?

E.A: In acceptiunea generala fotograful profesionist este fotograful care traieste din fotografie. Pentru mine insa fotograful profesionist este fotograful care nu face rabat nici de la standardele sale si nici de la pricipiile sale. Si bineinteles sa nu uitam de procesul continuu de perfectionare, pe care fiecare fotograf care isi respecta pasiunea, este obligat sa il parcurga.

Rep: Planuri fotografice de viitor?

E.A: Pe termen mediu imi doresc sa organizez o expozitie personala. Pe termen lung – analizez posibilitatea dezvoltarii acestei pasiuni.

Multumim frumos pentru timpul acordat si speram sa ne inviti la expozitia ta personala!

Articol semnat de: Angela Codrina Bocse