Ce însemnă defapt una și ce însemnă cealaltă?
Sigur ați auzit de acești doi termeni și poate unii chiar i-ați luat în considerare atunci când ați decis spre ce marcă de cameră foto să vă îndreptați. Dar ce este acest Colour Science până la urmă și cât de important este? Ca să înțelegem, trebuie să ne întoarcem la prima Oră de tehnică, în care explicam ce este senzorul unei camere foto digitale și cum că acesta captează lumină și nu culori.

 

Cum apar culorile totuși? Lumina capătă de senzor este transformată în semnal digital, iar procesorul decide ce culoare, nuanță, intesitate etc va avea fiecare pixel din imaginea noastră, în funcție de mai mulți factori. Dar ideea de bază este că fiecare producător de camere foto are o echipă de oameni care se ocupă fix cu asta: învață acel procesor cum să interpreteze datele primite de la senzor. Fiecare pixel este format din 3 culori primare, Roșu, Verde și Albastru. Cu toate că fiecare producător încearcă (sau nu) să redea culorile cât mai apropiate de realitate, fiecare are propria rețetă de mixare a celor 3 culori primare. O să auziți de exemplu: îmi iau Canon, că redă cel mai bine culoarea pielii, sau îmi iau Fuji, că redă cel mai bine culoarea cerului, sau Sony, că are culorile cele mai apropiate de realitate, etc. Este vreun adevăr în aceste afirmații? În principiu, este, doar că e mult mai simplu decât ar crede lumea. Vrei culori mai calde? Tot ce trebuie să faci este să “înveți” procesorul să adauge mai mult roșu în toți pixelii. Vrei cer mai albastru, adaugi mai mult albastru. Vrei culori neutre, încerci să menții un echilibru constant. Este singurul aspect care afectează fișierele Raw.
Așa că, dacă o să mai auziți că un senzor produce culori mai vibrante, sau mai roșii sau mai albastre decât altul, o să vă amintiți că săracul senzor nu are defapt nici o legătură cu culorile.
Dar dacă îmi place mai mult Nikon să zicem, dar vreau culorile de la Canon?
Aici intervine Colour Grading.
Când vorbim de balans de alb sau balansul culorilor, ne referim la o anumită gamă de culori în parte. Colour grading însă, afectează toată imaginea la nivel de pixel. De exemplu, dacă scad saturația de albastru în Camera Raw sau Light room, folosind mixerul de culori, va afecta strict tonurile de albastru. Dar dacă o să coborâți la ultimul panou de jos Calibration și modificați tonalitatea sau intensitatea de albastru, veți remarca că va afecta absolut toate culorile din imagine. De ce? Pentru că fiecare pixel este format din cele 3 culori primare. Iar acest panou, face exact ce face procesorul când primește datele de la senzor. O să remarcați de asemena că fiecare culoare va avea Primary după denumire, exact pentu a da de înțeles că va modifica întreaga paletă de culori din cadru și nu doar nuanțele unei singure culori.
Când folosim acestă gradare a culorilor și de ce? Vom afla Ora următoare pentru că deja am scris prea mult :))
În exemplul de mai jos, în stânga este ce a “văzut” camera, iar în dreapta cum arăta în realitate. În funcție de marca de cameră și situație, diferențele pot fi minore sau extrem de majore, dar atâta timp cât avem o expunere cât de cât corectă, toată informația se află în fișierul raw și poate fi modificată după bunul plac.
Un articol de: Iulian Afetelor