Trecem cu totii printr-o perioada dificila. Ca fotografi amatori, simtim lipsa plimbarilor in natura, simtim lipsa momentelor de relaxare alergand dupa fluturi sau fotografiind cu sarg floricelele, acest dar minunat al naturii. Totusi, revenind la momentul actual, unii dintre noi am ales sa stam acasa si sa fotografiem ceea ce avem la indemana. Asa a facut si Lush Burlacu, fotograful care ne povesteste astazi cum a ajuns de la fotografia de peisaj, la cea de still life

 

Rep. : Lush, ai inceput sa ne uimesti cu fotografii din ce in ce mai bune, din genul still life. Aplecarea ta catre acest gen de fotografie are legatura cu situatia actuala in care ne aflam, datorita pandemiei Covid – 19 ?

L.B. : „Inainte sa inceapa toata nebunia nu eram deloc un om pe care sa il tii in casa, fiind invatat cu trezitul de dimineata, pentru ca asa este programul la serviciu; asa era si programul de weekend, prin deplasarea in anumite locatii pentru a surprinde momentul meu favorit al zilei: rasaritul.

Am cateva locatii favorite unde ma deplasez pentru rasarit pe plan local, mai am norocul sa fiu aproape de frumoasa Bucovina pe care o vizitez cat de des pot! Fotografia de peisaj este “incarcatorul meu de baterii “, asa imi place sa ii spun. Pe langa fotografia de peisaj imi place “fotojurnalismul” sau fotografia din satul romanesc! Imi este foarte dor, dar pentru toate astea trebuie sa mai astept!

Pentru ca inca ma trezesc zilnic foarte devreme, deorece asa m-am invatat, sunt sanse sa prind si un rasarit deosebit de la balcon. In zilele ce au trecut pana acum nu prea am avut parte de un rasarit spectaculos si cum am dat cu privirea de diverse lucruri din bucatarie, combinat cu dorinta de a fotografia ceva, am zis sa incerc un fel de fotografie de acasa, de produs, inca nu stiu cum sa o numesc.



Rep. : Care a fost feedback-ul celor ce ti-au vazut fotografiile ? Te-a incurajat reactia lor ?

L.B. : Mie mi-a placut ce a iesit, am vazut ca si oamenii au avut reactii bune, asta mi-a dat curaj sa mai incerc, si asa, incet, incet a inceput sa imi placa.”



Rep. : Sa te intreb daca ai un mic studio acasa ? Ai lumini speciale ?

L.B. : Diminetile mele pe coclauri s-au transformat in creatii de pe scaunul din bucatarie! ? Sa fotografiezi din casa nu inseamna neaparat sa ai nevoie de lumina artificiala sau sa ai nu stiu ce studio, trebuie sa iti pui imaginatia in mișcare, trebuie sa dai drumul creativitatii sa zburde și sa nu iti fie frica sa incerci; doar prin multa practica poti reusi!



Rep. Te inspiri de undeva, de unde iti vin ideile in a alege si aranja obiectele fotografiate ?

L.B. : Planul si ideile mi le pun in ordine in timp ce savurez cafeaua, apoi cand se lumineaza de zi incep sa pun in practica idea; prefer lumina calda a rasaritului in cadru, iar daca nu este suficienta, in diferite situatii folosesc un blitz extern.



Rep. : Dar ce consideri, in acest gen de fotografie, exista o anumita regula in a aranja obiectele ? Trebuie respectate anumite „cutume fotografice”?

L.B. : Nu stiu ce sa zic despre reguli in fotografia asta, abia sunt la inceput! Cred totusi ca sunt regulile de baza: fotografia sa fie in focus, sa aiba compozitie si cel mai important sa placa privitorului!



Rep. : Cand incepi sa fotografiezi, ai anumite tabieturi, iti pregatesti intr-un anume fel aparatura folosita ?

L.B. : Nu tabieturi, aparatura sta la locul ei in dulap! Iar cand imi vine idea, ma aduc direct nu aman nici o clipa deoarece cred ca atunci este momentul! Si nu imi place sa ratez momenteul, daca il ratez raman cu pareri de rau ! ?

 

Rep. : Dar ce aparatura folosesti ?

L.B. : Aparatura de care ma folosec la realizarea cadrelor este: NIKON D610 si NIKON D750, iar ca lentile folosesc: NIKKOR 50 mm AF S 1:1,8 G si NIKKOR 35 mm AF-S 1:1,8 G.

 Rep. : Acum ca ai prins gustul acestui gen de fotografie, ai in plan sa continui si dupa ce va trece aceasta perioada dificila? Ai in plan poate si o expozitie personala cu acest gen de fotografie ?

L.B. : Dupa ce va trece aceasta perioada cu siguranta o perioda lunga o sa bat impejurimile pentru ca am multi kilometri de recuperat! ? Si daca intr-o zi nu o sa am chef sa ies si o sa am inspiratie am sa mai fac fotografii de genul! Cat despre expozitie, nu cred ca am inca fotografii de expozitie!

 

Rep. : Ai o fotografie pe care o iubesti pur si simplu? Ne spui povestea ei ?

L.B. : Aceasta este fotografia cea mai draga mie. Am folosit un Nikon D610, cu obiectivul de 50 mm. M-am bucurat de lumina naturala din balcon si de sprijinul sotiei mele. (Fie vorba intre noi, Greta nu prea are de ales J )



Rep. : Inainte de a-ti multumi pentru timpul acordat, un gand pentru cititori ?

L.B. : Aceasta pauza vreau sa cred ca a fost un restart pentru noi toti, de aceea trebuie sa mergem inainte si sa nu pierdem legatura cu viața si cu arta!

Nu uitați sa iubiți, nu uitați sa traiți! Va mulțumesc!

Nu vom uita sa iubim, nu vom uita sa speram, nu vom uita sa traim, dar nu vom uita nici sa iti multumim pentru timpul acordat J



Un articol de: Angela Codrina Bocse