Cristina Gojnete, o Conita care ne incanta cu fotografii pline de culoare si sensibilitate, fotogtafii care reusesc sa ne trasnpuna de fiecare data in poveste.

 

Rep: Cateva cuvinte despre tine?

CG: Buna ziua ,minunatilor ! Sunt nascuta la malul Marii Negre acum 38 de ani, mai exact in Navodari, unde am trait si locuit aproape tot timpul.

Rep: De cand indragesti fotografia si de cand faci fotografii ?

CG: Fotografia a intrat in viata mea probabil mai demult, de pe vremea cand faceam ‘’poze’’ la tot ce puteam cu primul telefon. A devenit o pasiune atunci cand am atins prima data Nikonul D5300/ 18-55mm pe care l am primit cadou acum aproximativ 2 ani.

Abia anul trecut pot spune ca am inceput cu adevarat drumul catre a face ‘’fotografie’’ si aceasta pasiune a devenit cumva o minunata dependenta. Astazi pot spune ca nu imi vad viata fara fotografie .

Rep: Cu ce aparat si obiective lucrezi si ce ti-ai dori sa ai in viitorul apropiat ?

CG: Dupa cum v-am povestit mai sus aparatul din dotare este Nikon D5300 si obiectivul de kit 18-55mm. Acum daca ma gandesc la ceea ce imi doresc sunt multe rau si al naibii de scumpe, dar am avut ocazia sa incerc si alte aparate/obiective( din fericire:-D) si sunt cucerita de 70-200mm de la Tamron ca si obiectiv, iar urmatorul aparat visam eu sa fie Nikon D850 ))) pana cand am pus mana pe unul echipat cu grip si am realizat ca e cam greu pentru manutele mele… Deci uneori visele sunt prea ‘’mari’’ cand ai manutele mici )) asa ca voi incerca sa imi doresc ceva mai realist, poate D750.

Rep: Subiectul preferat pe care l-ai fotografia zile la rand ?

CG: Oh …sunt multe !!! Dar cred ca cel mai aproape de suflet e locusorul de pe lacul Sutghiol unde am mers de nenumarate ori si tot cred ca mai pot face multe. De anul trecut pana acum am fost de multe ori acolo si imi aduc aminte cat eram de necajita cand voi cereati foto de la munte pe la teme iar eu nu reuseam sa ajung mai departe de Mamaia )), dar pe de alta parte tocmai de aceea am scos atat de mult dintr-un singur loc…ca o provocare pentru mine insumi. Nu va mai spun de cate ori mi-a fost teama ca o sa ma infulece cainele pe care il au in dotare la paza…este o zona rezidentiala)

Rep: Ce preferi rasaritul sau apusul?

CG: Nu exista un raspuns in ce ma priveste la aceasta intrebare… le ador in mod egal.

Rep: Fotografia color sau alb negru ?

CG: Momentan color, nu am inca curajul si priceperea pentru alb-negru inca…

Rep: Mare sau munte ?

CG: Marea este si va ramane slabiciunea mea, dar ador natura deci si farmecul muntelui nu are cum sa ma lase indiferenta.

Rep: Daca ar fi sa organizam o viitoare aniversare a Conacului la mare, ce program ne-ai propune, avand in vedere ca vorbim de luna februrie ?

CG: Luna februarie la mare? Trebuie sa aveti curaj !!!

Glumesc… sunt convinsa ca nu sunt tocmai in masura sa am o opinie in ce priveste programul, desi mi-as dori tare mult sa sa pot participa si eu candva.

Rep: Si daca am organiza o tura fotografica pe litoral vara urmatoare ?

CG: Vara sau in oricare alt anotimp sunt multe de vazut si facut pe la mare. As recomanda cu mare caldura rasariturile la malul marii,apusurile la Eforie, Enisala etc. Conasii stiu cu siguranta multe locuri minunate prin zona pe care eu abia le descopar inca.

Rep: Un gand pentru conasi ?

CG: Primul gand ar fi sa le multumesc tuturor oamenilor minunati, datorita acestui grup am invatat tare multe si imi doresc sa invat si mai mult. Cel de al doilea merge catre voi administratorii, cei cativa care faceti posibila armonia acestui grup si toate activitatile care ne tin alaturi desi suntem din toate colturile lumii.

Multumim frumos pentru pauza de cafea pe malul marii si iti dorim mult succes!

Un articol de: Angela Codrina Bocse