Fotografii pline de emotie si culoare. Un fotograf foarte indragit, admirat si cu un chip cald si prietenos. Este vorba despre Alin Bicas si mi-a facut o deosebita placere sa schimbam cateva impresii despre fotografie.

 

Rep : Eu stiu ca esti un fotograf deosebit, dar as vrea sa le spunem si cititorilor cateva cuvinte despre omul Alin Bicas.

AB: Sunt un om care iubeste viata, natura, oamenii… Ca si ocupatie, activez in domeniul constructiilor, mai precis amenajari interioare, activitate ce uneori imi scurteaza noptile, ma epuizeaza la maxim, dar, la sfarsit, raman satisfăcut de rezultatul obtinut. Timpul liber il petrec alaturi de familie.

Rep : Cand ai inceput sa fotografiezi si, mai ales, care au fost primele proiecte si oportunitati legate de fotografie ?

AB : E o poveste lunga…dintotdeauna mi-a plăcut fotografia, primul aparat l-am primit in urma cu multi ani, cadou de la iubita mea pe atunci, azi actuala sotie, un compact de la Canon. Acum detin un Nikon D750 cu obiective sigma 50 mm ART si Nikon 200 -500.

 

Rep : Alin, ai foarte multe fotografii de exceptie, iar cele de peisaj sunt uimitoare. Este tema ta fotografica preferata ?

AB : . Cred ca asta este motivul pentru care detin un aparat foto, pentru a imortaliza momente trecatoare din natura, un mijloc de a arata si altora ceea ce eu am vazut. In momentul cand ma uit prin obiectiv lumea mea dispare.

Rep : Cum reusesti sa dai de acele locuri feerice ? Cum stii ca un anumit loc are potential fotografic ?

AB : Am norocul sa fac parte din micuta comunitate de fotografi de la Cluuuj, alaturi de ei am ajuns in multe locuri cu potential fotografic și pentru asta le sunt recunoscator. Natura ofera o infinitate de oportunitati pentru creativitatea fotografica, trebuie doar să fii acolo, pregatit pentru a imortaliza momentul.

Rep : Fie ca e vara sau iarna, fotografiile tale sunt fara cusur. Totusi ce anotimp preferi pentru fotografie ?

AB : Categoric toamna.

Rep : Si un anumit moment al zilei ?

Ab : Prefer dimineata cand rasare soarele.

Rep : Si daca totusi….te trezesti in fata unui peisaj de vis, cand soarele arde sus pe cer, ce faci ? Ne poti vinde un pont pentru o fotografie reusita chiar si in acel moment al zilei ?

AB: Aici pot răspund cu o alta intrebare, din cate cadre?!

 

Rep : Care este locul pe care l-ai fotografia la infinit ?

AB : Am viza pe viata la Dumesti, deci este de inteles.

Rep : Din punct de vedere fotografic, care au fost realizarile care te fac sa fii mandru ?

AB : Fiecare fotografie reusita imi aduce satisfactie si mandrie.

  Rep : Ai avut si esecuri sau dezamagiri?

AB : Esecurile si dezamagirile au fost la inceput, pe atunci credeam ca fotografia inseamna doar o apasare de buton!

Rep : Te-ai pus și în situații riscante, pentru a obține cadrul perfect?.

AB : Da, dar pot sa afirm tare si raspicat ca a doua oara nu o sa mai fac…

  Rep : Dintre toate fotografiile tale, care iti este cea mai draga ? Ne poti spune povestea din spatele acestei fotografii ?

AB : Dragi imi sunt toate, toate au povesti frumoase in spatele lor. Indiferent unde plec aparatul foto nu lipseste. Era pe sfarsit de toamna, plecam in vizita la Aiud, la niste prieteni minunati. Seara ne facusem un plan pentru dimineata sa iesim undeva, in satul Ramet, pentru a fotografia rasaritul. Bine-nteles ne-am trezit cu noaptea in cap, afara o ceata densa, de nu vedeai la 5 m in fata…eu nu cunosteam zona. Am iesit din Aiud si ne indreptam cu masina spre satul Ramet, prin ceata si o padure frumoasa. Vazand ca urcam, in gandul meu speram sa iesim din ceata…asa a si fost, dar pozitia nu ne avantaja deloc, trebuia cautat un punct de statie si asta repede pentru ca lumina incepea sa isi faca aparitia. Ne indreptam spre rasarit, am urcat un deal, iar cand am ajuns in varf peisajul ne-a taiat respiratia. O parte din judetul Alba in ceata, iar in departartare se vedeau muntii Fagaras … ce sa iti poti dori mai mult …

Rep : Stiu ca faci parte din micuta comunitate de fotografi din “Cluuuj” J Si stiu si ca iesiti la fotografiat in grup, ori de cate ori aveti ocazia. Prin ce difera fotografiile voastre, fiind facute totusi in acelasi loc ?

AB : In acelasi loc poti face sute de peisaje diferite, exemplu avem satul Dumesti. Aici lumina este in permanenta schimbare, vesnic altceva…. Utilizarea luminilor, umbrelor și a culorilor face diferenta.

Rep : Daca ar fi ca in acest moment sa castigi un mare premiu din care nu ai avea voie sa cumperi doar : un aparat nou de fotografiat, un singur obiectiv sau un program de prelucrare a fotografiilor, ce ai alege ?

AB : Cu siguranta as alege un obiectiv.

  Rep : Si daca din acel premiu ar trebui sa platesti o excursie intr-un loc pe care iti doresti nespus de mult sa il fotografiezi, care ar fi acela ?

AB : Italia si anume Cinque Terre sau peisajele de basm din Toscana; cred ca as vrea si la Florența, probabil Verona orasul lui Romeo si al Julietei. Lista ar continua la nesfarsit legat de Italia, dar trebuie sa aleg doar unul, nu?

Rep : Si pentru ca revista noastra este patronata de grupul La Conacul Fotografilor, ce crezi ca ti-ai dori in plus de la acest grup ? Poate mai multe intalniri, poate organizarea unui workshop cu o anumita tema, poate …. o anumita rubrica noua ….

AB : Eu nu as schimba nimic la acest grup, sunteti frumosi toti, oameni minunati care iubiti frumosul; probabil mai multa bere…

Alin, iti multumim mult pentru Timpul acordat si asteptam cu nerabdare fotografiile din Italia . Noi iti dorim sa ajungi sa vizitezi, alaturi de minunata ta familie, toate locurile la care visati.

Un articol de: Angela Codrina Bocse