Un fotograf sensibil si talentat. Asa am cunoscut-o pe Liliana Radita si asa as vrea sa v-o prezint si dumneavoastra.

 

Rep. : Pentru cei ce te cunosc mai putin, spune-ne cateva cuvinte despre tine.

L.R. : Buna ziua, conasi ! Pentru inceput, am sa fac o scurta introducere despre mine… deci, numele meu este Liliana Radita Miloiu, am doi copii mari, un baiat de 24 de ani si o fata de 20, de care sunt foarte mandra si la care tin enorm. Lucrez pentru o firma care comercializeaza echipamente de protectia muncii, iar fotografia este o pasiune veche de vreo 7 ani. Am inceput sa imortalizez ceea ce vedeam cu o sapuniera, un Samsung micut, dupa care, mi-am luat primul DSLR, un Canon T3 Rebel, apoi un Nikon D5200, iar acum lucrez cu un Nikon D7200 de care sunt multumita. Nu am o tema anume pe care o caut, pur si simplu, fotografiez absolut orice mi se pare interesant si imi incanta mie ochiul.

Rep. : Esti unul dintre cei mai vechi membri ai Conacului Fotografilor. Daca ar fi sa ne intoarcem in timp, iti mai amintesti cum ne-ai descoperit?

L.R. : Sincer, nu mai tin minte cum v-am descoperit grupul… cu siguranta, cineva v-a recomandat si nu regret absolut deloc ca am intrat in Conac. Am intalnit oameni minunati aici, le admir foarte tare lucrarile, spiritul de gluma, ma simt excelent in acest grup. De altfel, abia astept intalnirile anuale si, de cate ori pot, particip cu mult drag si la alte intalniri ale conasilor. Sunteti un grup de toata isprava.

Rep. : Eu imi amintesc una dintre primele fotografii postate de tine. Cea care a si condus la legarea unei trainice prietenii intre noi doua. Ti-o amintesti ? Ne poti spune povestea ei ? (cea cu tunelul de pe valea oltului, inspre manastirea turnu)

L.R. : Haha, da, mi-amintesc acea fotografie. A fost prima mea vizita la manastirea Turnu, m-a incantat tunelul care duce la ea si am oprit sa fac cateva poze. E adevarat ca m-a ajutat mult si vremea, inchisa, putin cetoasa, care dadea tunelului un aer mistic. Dupa ce am postat acea fotografie pe conac, am intrat in vorba cu tine, te-am simpatizat si apreciat din prima…. Asa a inceput prietenia noastra.

 

Rep. : Oricine poate observa evolutia ta ca si fotograf. Cum ai reusit? Ai participat la ceva cursuri, workshop-uri?

L.R. : Incerc sa evoluez in ale fotografiei, incerc sa gasesc subiecte interesante pe care sa le imortalizez. Am urmat niste cursuri de fotografie acum vreo 3 ani care m-au ajutat mult, dar am si cautat pe net tutoriale, sfaturi, procedee pentru a realiza ceva anume. Cred, totusi, ca, mai mult decat orice, a fost dorinta si ambitia, placerea de a-mi imbunatati abilitatile de fotograf, e vorba de experienta pe care am acumulat-o in toti acesti ani.

Rep. : Esti un fotograf complex, ai fotografii deosebite, atat in natura, cat si detalii arhitecturale si portrete. Si mai mult decat atat, am observat ca ai inceput sa cochetezi si cu manipularea fotografica. Sa le luam pe rand. Peisajele tale sunt……de vis. Ai un secret anume?

L.R. : Peisajele sunt, totusi, pe primul loc in preferintele mele. Am si avut norocul aproape de fiecare data sa prind ceva deosebit (o lumina aparte, ceva ceata sau nori interesanti, ceva care sa dea peisajului un anumit farmec). Si am mai avut norocul sa gasesc peisaje superbe oriunde m-am dus. Nu am un secret anume, a fost noroc pur si simplu. Din totdeauna mi-a placut manipularea foto, am admirat lucrarile altor fotografi din gama aceasta si mi-am facut curajul sa incerc si eu. Pacat ca nu prea am timp sa aprofundez.

Rep. : Ai un loc preferat pe care il fotografiezi, sau iti place sa descoperi mereu locuri noi, pe care le si imortalizezi in fotografiile tale?

L.R. : Am locuri preferate, de suflet, unde ma intorc mereu sa fotografiez, dar imi place mult sa calatoresc si sa gasesc locuri noi, deosebite.

Rep. : Se spune ca pentru a fotografie este bine sa profiti de anumite momente ale zilei. Respecti aceasta regula, sau fotografiezi pur si simplu atunci cand iti place in mod deosebit un loc ?

L.R. : Este adevarat ca o imagine, un peisaj iese mult mai bine intr-o anumita lumina… lumina de dupa-amiaza sau lumina dulce a diminetii sunt perfecte. Personal, ma feresc de soarele prea puternic. In miezul zilei, fac fotografii cand vremea este inchisa.

Rep. : Esti atrasa de detalii iin general ?

L.R. : Da, detaliile ma atrag si m-au atras dintotdeauna. Imi place sa descopar mici detalii deosebite pe care numai un ochi de fotograf le observa.

Rep. : Ai fotografii minunate cu detalii din natura. Ai o tehnica speciala?

L.R. : Nu am o tehnica speciala pentru detaliile din natura. Poate putin ajutor de la programele de editare, dar foarte putin. Imi place ca fotografiile mele sa fie cat mai naturale. Singurul lucru pe care il pot spune este ca recunosc cand ceva din peisaj ar iesi bine in fotografie.

Rep. : La fel de mult iti plac si detaliile arhitecturale?

L.R. : Detaliile arhitecturale ma atrag, dar le prefer pe cele din natura totusi.

Rep. : Dar daca ar fi sa fii obligata sa alegi, ori detalii in natura, ori detail iarhitecturale, ce ai alege ?

L.R. : Detalii din natura as alege, clar.

Rep. : Sa vorbim putin despre portret. De ce portret?

L.R. : Portret… fotografie de portret este ceva mai nou pentru mine. Nu am fost interesata de ea multi ani. De vreo 3-4 ani incoace am inceput sa fac fotografii fetei mele care are o figura extrem de expresiva, am cautat sa prind o anume privire, o anume expresie. Apoi am gasit si alte modele care mi-au pozat cu multa placere. Pentru un portret reusit conteaza mult lumina. Din nou, lumina puternica nu este de preferat.

Rep. : Sa te intreb cine este modelul tau preferat ?

L.R. : Cred ca stii deja cine este modelul meu preferat… fiica mea. Numai sa aiba ea chef sa imi pozeze. Daca nu vrea, nici fotografiile nu imi ies.

Rep. : De “partea tehnica” (machiaj, coafura, toalete) cine se ocupa, tot tu, sau ai ajutoare?

L.R. : Eu nu ma ocup de “partea tehnica” mai deloc. Fiica mea imi mai cere sfatul cand vrea sa incerce o toaleta noua, un machiaj nou. De altfel, ea este un model cu care se lucreaza usor, are propriile ei idei si se comporta natural cand pozeaza. Celorlalte modele nu le impun nimic insa. Dar aleg decorul in functie de toaletele modelelor, in functie de machiaj si coafura. Nici pozitiile in care le fotografiez nu le aleg eu, doar vin cu sfaturi cand am cate o idee.

Rep. : Ai un studio amenajat ?

L.R. : Nu am un studio amenajat. Decorul este natura, o cladire anume, strada, depinde de ceea ce vreau sa realizez, de ceea ce se preteaza la tinuta si expresivitatea modelului.

Rep. : Si totusi, ce preferi, fotografiile in studio sau in aer liber ?

L.R. : Prefer fotografiile in aer liber, absolut. Consider ca natura imi ofera n idei de ceea ce imi doresc intr-o fotografie.

Rep. : Creezi o poveste, alegi un anumit décor?

L.R. : Intodeauna, cand aleg un anumit decor, incerc sa montez o poveste in oricare din imaginile pe care le realizez.

Rep. : Vorbind despre fotografia de portret, ai un idol in aceste gen de fotografie? Ti-ai dori sa primesti cateva sfaturi de la acel fotograf ?

L.R. : Dintre fotografii pe care ii cunosc, exista cativa pe care ii admir pentru fotografia de portret. Apreciez foarte mult o fotografa din Brazilia, Elza Galvanini, care fotografiaza, in special, copii. Are niste fotografii absolut superbe. De asemenea, sunt cativa conasi, romani, pe care ii apreciez si ii admir pentru fotografia de portret. Si da, mi-as fi necesare niste sfaturi pentru acest gen de fotografie.

Rep. : Fotografiile tale au o cromatica deosebita, ce nu poate trece neobservata. Cum reusesti ?

L.R. : De foarte multe ori, nu sunt multumita de fotografiile brute, neprelucrate. Nu au consistenta, nu au culoare… si atunci, daca consider ca vreuna din ele are potential, o prelucrez pana cand imi place cum arata.

Rep. : Si pentru ca mai devreme te-am intrebat daca ti-ai dori sa primesti sfaturi de la idolul tau in domeniul fotografiei, tu ce sfaturi le-ai da celor la inceput de drum ?

L.R. : De obicei, nu imi place sa dau sfaturi… decat daca mi se cer. Am sa fac o exceptie… fotografilor la inceput de drum doresc sa ii incurajez si sa le spun un singur lucru: experienta se acumuleaza perseverand. Nimeni nu s-a nascut invatat, toti am invatat si inca invatam.

Draga mea, iti multumesc mult pentru ca ti-ai facut timp sa ne impartasesti din experienta ta ca fotograf si iti doresc mult, mult succes in tot ceea ce iti propui.

Un articol de: Angela Codrina Bocse