R : Incepem cu intrebarea clasica, cine esti tu ?
VM : Sunt un om. Mă definesc doar prin ceea ce fac, raport egal prin valorile pentru care trăiesc, în echilibru cu mine însămi și cu ceea ce mă înconjoară. Văd frumusețea în detalii nesemnificative și încerc să o dezvălui, să o împărtășesc cu cei care poate nu au ochi să o observe sau sunt prea ocupați să alerge prinși în cursa șoarecelui; în esență, “cursa șoarecelui” descrie alergătura neîncetată a șoarecelui printr-un labirint, întotdeauna în căutarea hranei, fără să ajungă niciodată cu adevărat la destinație.
Omul modern trăiește ceva similar: se zbate în rutina zilnică, urmărind succesul, confortul material sau aprobarea socială, dar rareori se simte pe deplin împlinit.. Fotografiez prin simtire, uit detalii tehnice și încerc să mă conectez cu starea de fapt.
R : Fotografia – marea ta pasiune ? Cum ai inceput ?
VM : Căutam o cale de a extinde arta la alt nivel – și asta, pentru că meseria mea principală este sculptura în lemn pe care am practicat-o în anii tinereții )
Evident, fotografia este pasiunea supremă. Am început prin anii 2015-2016 cu un aparat compact pe care îl am și acum și care nu lipsea din geanta mea de călătorie. Anul 2018 a fost decisiv pentru mine – am urmat doua cursuri la Academia Ciorchin din Cluj Napoca și de acolo- drum pavat cu obstacole spre învățare până în prezent și în viitor, în fiecare clipă a vieții mele.
R : Ce iti place sa fotografiezi ?
VM : Sunt pasionată de fotografia culinară, în special în context comercial. Îmi place să surprind nu doar aspectul estetic al preparatelor, ci și să transmit senzația gustului, a texturii, a prospețimii. În fotografie, un fel de mâncare trebuie să convingă vizual înainte de a fi savurat. În acest sens, mă concentrez pe detalii care fac diferența – de la modul în care lumina cade pe ingrediente, până la compoziția care pune în valoare produsul. Într-un context comercial, scopul meu este să creez imagini care nu doar să atragă privirea, ci și să vândă experiența gastronomică.
Totuși, nu neglijez celelalte ramuri ale fotografiei. De la portrete la peisaje, fiecare gen îmi oferă ocazia de a explora perspective diferite și de a dezvălui povești unice. Fiecare tip de fotografie îmi îmbogățește viziunea artistică și contribuie la dezvoltarea mea ca fotograf.
R : Ce crezi, reusita unei fotografii este asigurata de aparatura de calitate sau de simtul artistic, de talentul fotografului ?
VM : Simțul artistic, evident. Poți avea aparatul cel mai scump din lume, dar dacă îți lipsește acel je ne sais quoi, rămâi doar un utilizator de tehnologie scumpă, nu un fotograf. E ca și cum ai da o vioară Stradivarius unui amator și te-ai aștepta să cânte ca Paganini.
R : Totusi un procent din reusita unei fotografii este asigurat de aoaratura utilizata. Ce contine rucsacul tau de fotograf si ce ti-ai mai dori in completare ?
VM : Rucsacul meu conține tot ce am nevoie pentru a crea povești în imagini. Am un aparat NIKON Z5, NIKON Z6 II, perfect pentru a surprinde detalii fine, și un NIKON D750 pentru acele momente când vreau un sistem DSLR pentru obiectivele full frame. La capitolul obiectivele full frame, dispun de un TAMRON G2 150-600 mm F/5-6.3, TAMRON G2 70-200 mm f/2.8, care îmi oferă versatilitate, și SIGMA 35 mm f/1.4 DG pentru evenimente corporate și peisaje, NIKKOR 85 mm f/1.8D,un model mai vechi dar cu o sticlă excepțională,TAMRON sp 85 mm f/1.8 NIKKOR MICRO 105 mm f2.8 G IF-ED, pentru portrete și detalii culinar. Nu uit de un obiectiv crop destul de vechi dar care iși face treaba cu brio TOKINA 12-24mm f/4, ideal pentru peisaje și arhitectură.
Pentru sistemul Z dețin un obiectiv NIKKOR Z 50 mm f/1.8 – pe care nu l-am folosit mai deloc!
Dacă ar trebui să completez cu ceva, poate un asistent care să înțeleagă telepatia, pentru a evita explicațiile interminabile. În plus, mi-ar plăcea să am un obiectiv zoom NIKKOR Z 24-70 f/2.8 mm pentru a explora versatilitatea lui în lumina slabă și a economisi bani cumpărând obiective fixe.
R : Cam cat de mult crezi ca ar trebui procesata o fotografie ?
VM : Exact atât cât să nu distrugă esența mea artistică. Dacă o fotografie necesită prea multă editare, probabil n-a fost făcută bine din prima. O atingere discretă de post-procesare este tot ce e necesar, pentru că, știi tu, perfecțiunea nu trebuie prea mult ajustată. Îmi plac culorile contrastante, recunosc că exagerez uneori!!!
R : Daca ar fi sa câștigi un premiu in bani pentru fotografie, in ce ai investi bănuții ? In aparatura, in cursuri de perfecționare in arta fotografica sau într-o excursie din care sa revii cu cardurile pline de noi fotografii ?
VM : Ah, asta e simplu: aș investi în mine însumi, evident. Poate într-o călătorie exotică unde să descopăr unghiuri pe care ceilalți nici nu le-au visat, sau poate într-o expoziție cu un nume sonor, gen „Revoluția Vederii”.
R : Daca te-ai întoarce in timp, ce sfat ti-ai da ca si fotograf începător ?
VM : “Nu-ți face griji, în curând toți vor înțelege cât de genială ești!” Poate și un pic de răbdare, căci, până la urmă, nici capodoperele nu se fac într-o zi.:))))
R : Care este cea mai mare realizare a ta, in domeniul fotografiei ?
VM : Faptul că am cunoscut comunitatea care este absolut …colorată!
R : Strict din punctul de vedere al marii noastre pasiuni, fotografia, unde te vezi peste 5 ani ? Altfel spus, planuri de viitor ?
VM : Peste 5 ani? Probabil că voi revoluționa din nou arta fotografică și, cine știe, poate îmi voi deschide un muzeu dedicat luminii. Sau poate voi inventa un nou tip de fotografie – ceva la care încă nu v-ați gândit Talentul își găsește drumul către posteritate de unul singur.
R : Ai avut vreo experienta neplacuta la o sedinta/tura foto ?
VM : In tura foto de la Sâmbăta de Sus, pe Olt, dimineața la răsărit cu apă în bocanci la minus 20 grade Celsius )
R : Dar una hazlie ?
VM : Normal, că doar eu putea purta pantalonii lui Eliezer in tura foto pe Călineasa căci mi-am uitat rucsacul acasă! Bine că am luat aparatul foto!!
R : Mai ai si un alt hobby ?
VM : Sigur, reinventez roata în timpul liber. Glumesc, dar serios acum, îmi place să citesc despre filozofie și să reflectez asupra sensului artei și al vieții. O activitate necesară pentru a-ți păstra geniul în formă.
De asemenea, iubesc oamenii și caut frumusețea din gandurile lor, absorb energia pozitivă și o transfer mai departe, altora!
R : Un gand pentru conasi ?
VM : Nu uitați: fotografia este simplă… până nu mai este.
Fotografia poate părea simplă la prima vedere, dar pe măsură ce ne adâncim în artă, descoperim complexitatea ei. Un sfat prietenesc: nu uitați să vă bucurați de proces. Fiecare captură este o oportunitate de învățare, așa că experimentați, greșiți și reveniți cu mai multă inspirație. Cu puțin noroc și multă pasiune, toți putem ajunge la niveluri de excelență. Haideți să ne susținem unii pe alții în această călătorie!
Bravo Valentina, pentru simțirea exprimată nu doar prin fotografie ci și prin cuvinte!