Tableta Conasului cu Ovidiu Domsa

Daca nu ati reusit sa va faceti “tema saptamanii”, grabiti-va, caci Ovi Domsa si-a facut deja tema la Tableta 🙂

R : Începem cu întrebarea clasică, cine ești tu?

OD : Ovidiu Domșa este numele meu complet, născut și crescut în București, dar cu sânge 100% de ardelean, poate de aceea mă tot trage ața spre Apuseni.

Crescând în vecinătatea stadionului Dinamo, toată copilăria și adolescența au însemnat pentru mine sport. Am luat la rând toate sporturile, iar în final m-am oprit la rugby, sport pe care îl consider cel mai complet: fizic, inteligență, respect față de coechipieri și adversari și mai ales imens spirit de echipă. Este o vorbă în rugby: “nu contează pe cine ai în față, contează pe cine ai lângă tine”.

Îmi place să fiu direct, să îmi recunosc greșelile, am simțul umorului (poate de la listele cu mii de bancuri din tinerețe pe care le aveam permanent la mine), dar nu îmi place “să fiu călcat pe coadă” fără motiv, doar sunt leu.



R : Fotografia – marea ta pasiune? Cum ai început?

OD : Cu fotografia am început în copilărie, cu un “aparat” Etiud, pe care l-am primit pe la 6 ani. Apoi am trecut la alte “niveluri”: Smena și Zenit TTL.

Ca toți pasionatii de fotografie care au prins anii ’80, am trecut și prin nelipsitul laborator din baie (camera roșie), unde developam filmele și fotografiile. Pot să spun că parcă îmi lipsesc acei ani, când eram “pozarul” clasei și al prietenilor.

După ’90, laboratorul s-a dus din lipsa timpului, dar și pentru că au apărut centrele de developare. Până în ’99, când s-a născut “fiara” mea, mai precis băiatul meu, Mircea, am luat o pauză cu fotografia. De atunci, am reluat oarecum pasiunea și i-am fotografiat toată copilaria.

Din 2007, când a luat-o pe urmele mele în sport (tot rugby), am început să fotografiez toate meciurile echipei lui. Dacă faptul că ai practicat un anumit sport sau îl cunoști, îți dă avantajul de a anticipa mișcarea în teren a jucătorilor ca să poți prinde cadre interesante și dinamice, în fotografia sportivă este și un dezavantaj, faptul că trebuie să investești în primul rând în teleobiective, care nu sunt deloc ieftine. În momentul în care fiul meu și-a pierdut interesul pentru practicarea rugbyului, a trebuit să mă “reprofilez” și să trec la altceva, așa că am trecut la fotografia de peisaj.



R : Ce iți place să fotografiezi?

OD : Îmi place să fotografiez răsăriturile și apusurile, profitând de așa-zisele “ore albastre” și “de aur”, când lumina este mai blândă.

Pe lângă asta, în acele momente, liniștea din jur mă relaxează. Când m-am apucat mai serios de fotografie, acum vreo 5 ani, nu știam despre vestitele reguli, doar că în fotografiile mele acestea erau aplicate instinctiv, pentru că așa vedeam cadrul.

Aflând că există unele reguli, m-am apucat de “răsfoit” tutoriale pe Youtube. Fiind autodidact în ceea ce înseamnă fotografie, îmi place să spun că sunt “lăutar în ale fotografiei”.



R : Dacă ar fi să poți alege, ce personalitate a lumii ți-ar plăcea să fotografiezi?

OD : Dacă ar fi să pot alege, mi-ar plăcea să îl fotografiez pe Jean-Michel Jarre. Ca pionier al muzicii electronice, el a reușit să creeze spectacole vizuale impresionante, care îmbină muzica și tehnologia într-un mod unic. Fiecare concert al său este o experiență plină de lumină, culoare și inovație. Fotografiind un astfel de artist ar oferi oportunitatea de a surprinde nu doar talentul său muzical, ci și magia vizuală care însoțește fiecare performanță. Îmi imaginez cadre pline de dinamism, cu jocuri de lumini și momente intense care captează esența creativității sale.



R : Și dacă ar fi să ai ocazia să fotografiezi într-o anumită locație, care ar fi aceea?

OD : De mult timp îmi doresc să ajung în deltă. Dacă nu mă pricep să prind pește, măcar să prind un pelican în obiectiv, un răsărit sau un apus. Ca destinație externă, cred că îmi doresc o tură foto prin Scoția sau Irlanda, atât pentru peisajele minunate, cât și pentru whishy-ul și berea faimoase.



R : Ce crezi, reușita unei fotografii este asigurată de aparatură de calitate sau de simțul artistic, de talentul fotografului?

OD : Aparatura de calitate bună este importantă, dar în primul rând foarte important este ca cel care îl are să știe cum să îl folosească. Vorba aceea, degeaba ai mașină dacă nu ai carnet.

Dar fotografia este atât de personală, încât este greu de catalogat. Depinde și de privitor, poate că cel avizat vede lipsa regulilor cu un ochi critic, iar altul neavizat vede doar emoția și îi este de ajuns. Poate să fie o trăire, o stare, o pasiune care îl caracterizează pe cel din spatele aparatului. Este o joacă pasională cu lumina, ce transmite privitorului emoția provocată de un subiect. Prin fotografie poți prezenta lucruri și locuri celor care nu au timp sau posibilitatea să le vadă. Reprezintă amintirea unor momente speciale de care vrem să ne aducem aminte peste ani.



R : Totuși un procent din reușita unei fotografii este asigurat de aparatura utilizată. Ce conține rucsacul tău de fotograf? Ce ți-ai mai dori în completare?

OD : În acest moment rucsacul meu de fotograf amator conține un Canon 77D, un obiectiv de kit 18-55 mm, un obiectiv fix 50 mm / f1,8, un teleobiectiv 70-200 mm / f4L, toate Canon și un teleobiectiv Sigma 150-600 mm / f5-6,3. De asemenea, nu trebuie să uit de trepied, care pentru un fotograf de peisaj trebuie să fie nelipsit. În completare, sau mai bine zis să îl schimb pe cel de kit, îmi doresc un obiectiv 17-40 mm / f4L Canon sau unul Sigma 17-50 mm / f2,8.



R : Cam cât de mult crezi că ar trebui procesată o fotografie?

OD : Nivelul de procesare a unei fotografii variază în funcție de contextul și scopul utilizării acesteia. Pentru jurnalism, procesarea trebuie să fie minimă, păstrând autenticitatea. În portrete și evenimente, sunt acceptabile ajustări moderate pentru a îmbunătăți aspectul și lumina. Fotografia de peisaj și de produs poate beneficia de procesare intensă pentru a sublinia detaliile și atractivitatea. Fotografia artistică permite cea mai mare libertate, procesarea putând transforma complet imaginea. Cheia este găsirea unui echilibru între îmbunătățirea esteticii și menținerea esenței autentice a fotografiei, conform cerințelor și preferințelor specifice.



R : Dacă ar fi să câștigi un premiu în bani pentru fotografie, în ce ai investi bănuții? În aparatură, în cursuri de perfecționare în arta fotografică sau într-o excursie din care să revii cu cardurile pline de noi fotografii?

OD : Dacă aș câștiga un premiu în bani pentru fotografie, aș investi într-o excursie fotografică într-un loc spectaculos. Aceasta mi-ar oferi ocazia de a capta imagini unice și de a experimenta. Cred că experiențele autentice și cadrele deosebite sunt esențiale pentru dezvoltarea artistică. De asemenea, aș putea învăța din provocările întâlnite pe teren.

Totuși, aș rezerva o mică parte din fonduri pentru echipament esențial, cum ar fi un obiectiv nou sau un trepied, pentru a mă asigura că sunt bine echipat pentru a surprinde cele mai bune imagini.



R : Dacă te-ai întoarce în timp, ce sfat ți-ai da ca și fotograf începător?

OD : Ca fotograf începător, mi-aș spune să experimentez constant și să nu mă tem de greșeli, deoarece acestea sunt cele mai bune oportunități de învățare. Aș sublinia importanța înțelegerii luminii și compoziției, esențiale pentru orice fotografie bună, mai mult decât investiția în echipament scump. Mi-aș recomanda să studiez lucrările fotografilor pe care îi admir și să învăț din stilul și tehnicile lor. De asemenea, aș încuraja răbdarea și perseverența, amintindu-mi că progresul vine treptat. În final, mi-aș spune să rămân curios și pasionat, bucurându-mă de procesul creativ.



R : Care este cea mai mare realizare a ta, în domeniul fotografiei?

OD : Nu pot spune că au fost mari realizari, dar am câștigat câteva premii întâi la unele expoziții la care am participat. De asemenea am avut colaborare cu o firmă de publicitate unde mi-a fost aleasă o fotografie pentru campania outdoor Apa Bucovina


.


R : Strict din punctul de vedere al marii noastre pasiuni, fotografia, unde te vezi peste 5 ani? Altfel spus, planuri de viitor?

OD : Peste 5 ani, mă văd ca un fotograf pasionat aprofundând cunoștințele și abilitățile mele, cu un portofoliu diversificat și bogat.

Vreau să particip la concursuri de fotografie, să călătoresc pentru a surprinde frumusețea diverselor destinații.

În esență, vreau să continui să evoluez și să transform această pasiune într-o sursă de bucurie și creativitate.



R : Mai ai și un alt hobby?

OD : Mă interesează sportul, în general, cu o pasiune deosebită pentru rugby și ciclism. Rugby-ul a jucat un rol semnificativ în viața mea, fiind un fost practicant. Acest sport m-a învățat lecții valoroase despre muncă în echipă. Îmi amintesc cu drag de antrenamentele intense și meciurile competitive care mi-au format caracterul și mi-au întărit disciplina.

În prezent, mersul cu bicicleta a devenit activitatea mea preferată. Îmi place să explorez trasee noi și să mă bucur de peisajele naturale. Mersul cu bicicleta îmi oferă libertatea de a mă conecta cu natura și de a mă menține în formă, aducându-mi o stare de bine și de relaxare.

Era să uit: muzica rock clasică – AC/DC, Pink Floyd, Deep Purple, Led Zeppelin, The Doors, CCR, dar și un alt fel de muzică, cea a favoritului meu, Jean-Michel Jarre.



R : Un gând pentru conași?

OD : Dragi Conași, să continuăm să explorăm și să capturăm frumusețea lumii prin obiectivele noastre. Fiecare fotografie spune o poveste unică, iar împreună putem învăța și inspira unii de la alții. Să ne bucurăm de fiecare cadru și să ne perfecționăm mereu! Mă bucur să fac parte din acest grup de fotografie și că am reușit să cunosc mulți conași dincolo de tastatură mergând prin ture fotografice prin țară.

Tuturor le urez tuturor multă inspirație, lumină bună și SPOR!

Pentru mai multe povești vizuale mă găsiți la – https://www.facebook.com/OviDoPhoto/


Un articol de: Angela Codrina

Leave a Reply

0 Shares
Share via
Copy link