Astăzi vă invit sa o cunoasteți pe doamna Lucia Mătiuța, o prezență discretă, dar foarte plăcută în Conacul Fotografilor.
R : Începem cu întrebarea clasică, cine ești tu ?
ML : Bună ziua, conașe și conași ! Înainte de a vă spune câte ceva despre mine, vă mulțumesc că m-ați acceptat în acest grup select și că îmi îngăduiți să postez, din când în când, câteva din fotografiile mele.
Mă număr printre veteranii grupului, mulți dintre d-voastră ați putea să-mi fiți copii. Viața și destinul ne poartă de multe ori acolo unde nici nu visăm. Eu am plecat din Câmpia transilvană, de pe malurile Arieșului și am ajuns în Câmpia de Vest, pe malurile Crișului Repede, la Oradea, unde trăiesc și în prezent.
Din punct de vedere profesional, fac parte din categoria dascălilor care și-au dedicat viața și activitatea copiilor și tinerilor, predând limba franceză într-un liceu prestigios din Oradea și la Universitate. Minunaților mei elevi și studenți pe care i-am avut de-a lungul anilor, le-am dezvăluit frumusețea limbii, literaturii și culturii franceze, antrenându-i si la multe activități cultural-artistice. Am inițiat schimburi interesante cu licee din Franța, prilejuri de a descoperi o parte a Europei care încă mai păstra valori ale culturii și civilizației de invidiat și admirat.
Timp de 15 ani am fost organizatoare pentru România a unui concurs de creație literară în limba franceză pentru tineri, în colaborare cu alte 4 tari francofone. În acest interval au participat peste 2000 de tineri, îndrumati de peste 400 de profesori din toată țara. Laureații români s-au remarcat la fiecare ediție, obținând premii valoroase, alături de participanții nativi. Textele cele mai valoroase le-am publicat în 5 cărți la Editura Duran’s (Ovi Pop). Evident, am imortalizat cele mai frumoase momente de la decernarea premiilor prin fotografii și mici albume!
Familia este de asemenea parte integrantă din viață, nu as fi conceput alte variante. Reușita noastră cea mai valoroasă este fiul nostru, Dominique, medic stomatolog, care trăiește cu familia la Geneva. Din fericire, vine destul de des acasă, dar dorul nostru rămâne nestins.
Născută în zodia Taurului, cred că am și calitățile, dar și defectele acestuia: sunt ambițioasă, muncitoare, perseverentă, dar uneori încăpățânată și de neclintit, terre à terre, dar nu lipsită de idealism și visare, ca orice filolog.
R : Fotografia – marea ta pasiune ? Cum ai inceput ?
ML : Ca și pentru mulți dintre dumneavoastră, contactul cu fotografia s-a întâmplat pe la vârsta de 10-12 ani. Am avut un vecin fotograf, nenea Borota(+),, care ne-a însoțit în cele mai frumoase momente ale copilăriei cu aparatul său de fotografiat, lăsându-ne o adevărată arhivă, de valoare inestimabilă. Am vrut să învăț și eu fotografie, așa că, în clasa a V – a m-am înscris la Clubul foto de la Casa pionierilor din Turda. Am fost fascinată de aparatul de mărit, de developare și fixare. Aveam pe atunci cel mai ieftin aparat, cu care am făcut fotografii colegilor la școală și în excursii. Mai târziu am trecut la aparate mai bune, în studenție având și alte subiecte și locuri dragi din Cluj. Mereu am făcut fotografii, alb-negru și apoi color și diapozitive, o dată cu nașterea fiului nostru. Evenimentele școlare mi-au oferit și ele subiecte variate.
Lumea evoluează, roata istoriei se învârte, m-am înscris la Cursul pentru debutanți al lui Ovi Pop, fost elev al nostru, devenind eu elevă sa. I-am admirat de la început albumele cu orașul și județul nostru și apoi performanțele naționale și internaționale. De la el am aflat lucruri importante, esențiale chiar în domeniul fotografiei. Pasiunea mea a continuat, fără a depăși însă nivelul de debutant.
R : Ce îți place să fotografiezi ?
ML : Îmi place să fotografiez oameni, chipuri, în diverse ipostaze, păsări peisaje (munți în special), zâmbetul sincer și inocența copilăriei, jocul norilor și paleta cromatică atât de variată a răsăritului și apusului, dar mai ales să imortalizez crâmpeie de viață.
Cred că în lumea asta trecătoare atuul cel mai de seamă al unui fotograf este acela de a putea opri secundele trecerii noastre vremelnice prin înregistrarea frumuseții și unicității momentului. Sigur, fotografia de artă are alte valențe, presupune și mai mult profesionalism, imaginație, creativitate deosebită. Ea este apanajul adevăraților fotografi. Eu mă consider a fi în categoria diletanți și debutanți.
R : Dacă ar fi să poți alege, ce personalitate a lumii ți-ar plăcea să fotografiezi ?
ML : Dacă s-ar putea, mi-ar face mare plăcere s-o fotografiez pe Angela Gheorghiu, a cărei voce și personalitate le admir.
R : Și dacă ar fi să ai ocazia să fotografiezi într-o anumită locație, care ar fi aceea?
ML : Nu am ajuns la Londra, așa că aș fi încântată să pot face fotografii cu monumentele celebre, în special cu Westminster Abbay. Deși aș dori mult sa revăd Parisul, pentru a-mi completa arhiva de cadre, destul de bogată.
R : Ce crezi, reușita unei fotografii este asigurată de aparatura de calitate sau de simțul artistic, de talentul fotografului ?
ML : Aș tinde să cred că reușita unei fotografii depinde în mare măsură de talentul fotografului, de experiența sa, de simțul estetic, imaginație, de model, dar și de un aparat performant care oferă valențe greu de realizat cu unul mai slab.
R : Totuși un procent din reușita unei fotografii este asigurat de aparatura utilizată. Ce conține rucsacul tău de fotograf ? Ce ți-ai mai dori în completare ?
ML : De-a lungul timpului am avut multe aparate foto cu care am lucrat, Panasonic, Yassica, Olympus etc. La ora actuală posed un Nikon D5000 cu obiectivele de 18-55 și 55-300, iar mai nou un Canon Eos 90D, cu obiectivul de kit și cu unul de 70-300, cadou de la fiul meu. Din comoditate utilizez și un Sony DSC wx500, precum și telefonul. Mi-aș dori un teleobiectiv pentru a fotografia păsări și animale, dar deocamdată e un vis.
R : Cam cât de mult crezi că ar trebui procesată o fotografie ?
ML : La ora asta, cu noile tehnici, se pot face orice procesări. Poate ar fi bine ca fotografiile să fie cât mai aproape de realitate, dar și editările bine făcute adaugă un plus calității creațiilor fotografice. Nu cred că putem cuantifica cu exactitate cât la sută să fie natural, cât la sută procesat. Depinde de sensibilitatea și gusturile estetice ale fiecăruia, de tipul fotografiei și scopul în care e realizată.
R : Dacă ar fi să câștigi un premiu în bani pentru fotografie, în ce ai investi bănuții ? În aparatură, în cursuri de perfecționare în arta fotografică sau într-o excursie din care să revii cu cardurile pline de noi fotografii ?
R : Dacă te-ai întoarce in timp, ce sfat ti-ai da ca si fotograf începător ?
ML : De m-aș putea întoarce în timp, aș învăța mai multe referitor la tehnica fotografului, descifrându-i cât mai mult din secrete, pentru a-mi depăși nivelul actual.
R : Care este cea mai mare realizare a ta, în domeniul fotografiei ?
ML : Din păcate nu mă pot lăuda cu mari performanțe în arta fotografică. Un album clasic, cu fotografii din satul Călugări (BH) a fost prezentat în Franța, lângă Anger, alături de tablourile unei pictorițe de pe meleagurile noastre, stabilită acolo. Mă joc și eu pe Gurushot, am ajuns la nivelul de Champion, dar nu pot avansa. Cineva mi-a spus că nu m-am “prins” de regulile jocului. Aș fi încântată da aș putea participa la o expoziție.
R : Strict din punctul de vedere al marii noastre pasiuni, fotografia, unde te vezi peste 5 ani ? Altfel spus, planuri de viitor ?
ML : În următorii ani, dacă mi se va îngădui (Timpul, Providența) , as vrea să pot realiza un album adevărat cu fotografii din zona noastră, ilustrând viața satului care m-a “adoptat” acum o jumătate de veac, peisajele minunate care îl înconjoară, oamenii extraordinari pe care i-am cunoscut și din care mulți au trecut în lumea umbrelor, să nu se piardă adevăratele noastre comori.
R : Mai ai și un alt hobby ?
ML : Alături de fotografie, un alt hobby este grădinăritul, activitate care mă relaxează, moștenită de la tatăl meu. Îmi place să cultiv legume (roșii în special), dar și trandafiri, cele mai frumoase flori, cărora le-am dedicat zeci de fotografii.
R : Un gand pentru conași ?
ML : Conașilor le doresc să rămână la fel de entuziaști și prietenoși, cu aceeași pasiune pentru minunata artă a fotografiei, cu aceeași creativitate și bun gust. Și mai ales păstrați-vă în suflete tinerețea. Vă doresc tuturor să vă împliniți visurile și sa vă bucurați de fiecare moment al vieții.
La vie est belle!!!
