R : Incepem cu intrebarea clasica, cine esti tu ?
GS : Eu sunt Grigore sau Grig cum le place unor conași să-mi spună. M-am născut în Zalău, jud. Sălaj, în anul cutremurului de la 1977. Imediat după Revoluție ne-am mutat la Cluuuuuj. Am terminat Facultatea de Teologie Ortodoxă – Secția de pictură și restaurare bisericească iar după câțiva ani am făcut și Facultatea de Finanțe Bănci. În prezent lucrez la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”.
R : Fotografia – marea ta pasiune ? Cum ai inceput ?
GS : Fotografia – marea mea pasiune, și cred că singura. Prima dată când am pus mâna pe un aparat foto a fost în liceu când le-am facut poze colegilor de clasa cu un Smena 8. Era al tatălui meu și el l-a reglat înainte să plec la scoală. Surprinzător au ieșit toate bine. Apoi am avut aparate point&click la care nu trebuia să-mi bat capul cu reglaje. Dupa o vreme de jucat cu ele, le-am abandonat mulți ani, nu am mai facut poze pentru multă vreme. După mulți ani, nu mai știu motivul, mi-a cășunat să fac un curs autorizat de fotografie și așa a început toată ”nebunia” asta cu fotografia.
R : Ce iti place sa fotografiezi ?
GS : Nu cred că este vreun subiect care să-mi displacă total. Cel mai mult îmi place fotografia de peisaj, probabil pentru că îmi place să ies în natură, iar cel mai puțin ar fi fotografia de eveniment.
R : Daca ar fi sa poti alege, ce personalitate a lumii ti-ar placea sa fotografiezi ?
GS : Sincer nu m-am gândit niciodată la asta dar (deși nu mai este posibil) cred că cu Vlad Țepeș ar ieși o ședință foto bestială.
R : Si daca ar fi sa ai ocazia sa fotografiezi intr-o anumita locatie, care ar fi aceea?
GS : Ca și locație preferată cred că ar fi Cuba.
R : Ce crezi, reusita unei fotografii este asigurata de aparatura de calitate sau de simtul artistic, de talentul fotografului ?
GS : La fel cum se zice în șoferie că cea mai importantă piesă e cea dintre volan si scaun, așa și la fotografie, eu cred că simțul artistic și talentul fotografului contează cel mai mult. Bineînțeles că și aparatura de calitate ajută dar tot fotograful e cel care în final o reglează, ca să iasă fotografia pe care el a vazut-o cu ochii și mintea lui, și o cară în spate prin locațiile unde vrea să fotografieze.
R : Totusi un procent din reusita unei fotografii este asigurat de aparatura utilizata. Ce contine rucsacul tau de fotograf ? Ce ti-ai mai dori in completare ?
GS : Având în vedere că recent am facut trecerea la Sony (de la Nikon), rucsacul meu nu mai conține mare lucru: un body Sony A7II și obiectivul Sony 70-200mm f4.
În completare mi-aș dori să achiziționez un obiectiv wide și poate un bliț (deși nu prea folosesc).
R : Cam cat de mult crezi ca ar trebui procesata o fotografie ?
GS : De preferință cât mai puțin posibil.
Eu personal încerc să o scot din aparat cât mai aproape de ce îmi doresc, apoi în LR o mai aranjez puțin și aia e.
R : Daca ar fi sa câștigi un premiu in bani pentru fotografie, in ce ai investi bănuții ? In aparatura, in cursuri de perfecționare in arta fotografica sau într-o excursie din care sa revii cu cardurile pline de noi fotografii ?
GS : Cu siguranță o excursie și pe primul loc ar fi Cuba.
R : Daca te-ai întoarce in timp, ce sfat ti-ai da ca si fotograf începător ?
GS : Să ai tot timpul aparatul de fotografiat la tine. Niciodată nu ști când vezi un cadru superb și îți pare rău că nu ai avut aparatul la tine. Am pățit asta de multe ori.
R : Care este cea mai mare realizare a ta, in domeniul fotografiei ?
GS : Cea mai mare realizare, în domeniul fotografiei, a avut loc anul acesta cu participarea mea la expozitia foto ”Povestea unei clipe” organizată de Conacul Fotografilor.
R : Strict din punctul de vedere al marii noastre pasiuni, fotografia, unde te vezi peste 5 ani ? Altfel spus, planuri de viitor ?
GS : Peste 5 ani mă văd tot printre voi conașii, mai evoluat din punct de vedere fotografic și cu mai multe rezultate în acest sens.
R : Ai avut vreo experienta neplacuta la o sedinta/tura foto ?
GS : Sedințe foto am avut foarte puține si nu am avut experiențe neplăcute.
La ture foto am fost doar cu oameni faini cu care m-am simțit ca în familie.
R : Dar una hazlie ?
GS : Nu îmi amintesc să fi avut vreo experiență așa hazlie încăt să poată fi menționată.
R : Mai ai si un alt hobby ?
GS : Nu pot să spun neapărat că mai am vreun hobby. Am încercat și vreau să mai încerc cu cioplitul în lemn.
R : Un gand pentru conasi ?
GS : Multă sănătate și lumină bună. Să ne vedem cu bine și cât mai des la vernisaje, pe coclauri, la chefuri și pe oriunde a da Domnul.
Sunt si eu atins de aceasta sensibila pasiune si am simtit ce inseamna bucuria realizarii unei fotografii reusite.
De aceea am acceptat total ca aparatul de fotografiat nu trebuie sa lipseasca niciodata in calatorii,
caci o fotografie reusita inseamna sa fii in locul cu pricina la timpul potrivit, dar sa si sti ce sa faci cu uneltele detinute.
Si din ce vad aici au fost asemenea momente, felicitari !
Cu admiratie,
T Gorunescu