R : Incepem cu intrebarea clasica, cine esti tu ?
GG : Sunt Gabriela , un suflet călător în căutarea frumosului indiferent de natura lui.Un om căruia îi place să caute răspunsuri la întrebări ce nu se doresc răspunse, un om ce caută să-și asculte sufletul și nu, mintea. O romantică și o visătoare incurabilă, ce încă mai speră că umanitatea mai are o șansă. Iubesc florile, ele sunt pentru mine, o sursă de inspirație dar și hrană pentru suflet.
În colțul meu de liniște, cu mâinile mele, dau viață creațiilor mele, oferind celor din jur o parte din pasiunea mea pentru arta handmade. Am lucrat ani de zile într-o companie de telefonie mobilă dar, la un moment dat am realizat că sufletul meu este atras de artă, de emoție, de poveștile din spatele chipurilor ce le întâlnim zilnic.
R : Fotografia – marea ta pasiune ? Cum ai inceput ?
GG : Așa cum spuneam mai sus, arta îmi împlinește sufletul. Fie că este – pictură, dans, muzică sau fotografie.
Pasiunea pentru fotografie a început în adolescență, aveam un aparat Kodak cu film și toți bănuții pe care reușeam să-i pun deoparte se duceau pe filme. Însă, la un moment dat, m-am făcut mare și viața mă chema pe aceeași traiectorie pe care aproape toți ajungem la un moment dat. În toții anii ce au urmat, ceva dinăuntrul meu voia să iasă la lumină: emoția, trăirea profundă și bucuria de a picta lumea în culori.Și, iată-mă, azi… aici, după 30 de ani de căutări lăuntrice încercând să spun o poveste din tot ceea ce am experimentat și trăit până acum, prin aparatul foto.
R : Ce iti place sa fotografiezi ?
GG : Cel mai mult …Oameni!
Sunt fascinată de chipuri, îmi place să descopăr acel ceva și să îl pot transmite în fotografia mea.Nu știu cât de mult reușesc dar îmi dau toată silința.Am studiat, tot ca o pasiune, fizionomia – tehnica de citire a chipului, și îmi este de folos, pentru că întelegând câteva aspecte privind omul din fața mea, îmi este mai ușor să scot la suprafață emoția.
Îmi plac de asemenea, peisajele…natura mă încarcă de fiecare dată.Iubesc marea, locuiesc la doi pași de ea și când mă simt într-un impas, ea este singura care mă liniștește.
R : Daca ar fi sa poti alege, ce personalitate a lumii ti-ar placea sa fotografiezi ?
GG : Dacă m-aș putea întoarce în timp, aș alege epoca victoriană dar cum nu pot, mă voi bucura de tot ce îmi oferă această călătorie în timpul prezent și voi fotografia frumosul așa cum simt și văd cu inima.
Am o mare afinitate pentru fotografia alb –negru, cred că lipsa culorilor dintr-o astfel de fotografie transmite emoție, mister și nostalgie.Cumva, te întoarce în timp.Iubesc simplitatea în viața mea dar și în fotografie.
R : Si daca ar fi sa ai ocazia sa fotografiezi intr-o anumita locatie, care ar fi aceea?
GG : Nu am ceva preferat, dar cred că mi-ar plăcea să fotografiez marea din diferite zone ale lumii. Marea este plină de mister și este mereu imprevizibilă.
R : Ce crezi, reusita unei fotografii este asigurata de aparatura de calitate sau de simtul artistic, de talentul fotografului ?
GG : Fără dar și poate, de talentul fotografului. Contează și aparatura pentru că îți ușurează munca, dar secretul nu constă în ea ci în viziunea ta asupra a ceea ce fotografiezi, în creativitate și emoție.
Am văzut fotografii excepționale realizate cu dsl-uri de oameni extrem de pasionați și fotografii făcute cu aparatură performantă dar care nu transmit acel ceva.
Fotografia este despre trăire și atât.
R : Totusi un procent din reusita unei fotografii este asigurat de aparatura utilizata. Ce contine rucsacul tau de fotograf ? Ce ti-ai mai dori in completare ?
GG : Rucsacul meu este modest, al unui fotograf începător și îmi doresc să îl updatez în momentul în care voi simți că stăpânesc foarte bine tot ceea ce am învățat.
Așadar, am un Dslr Canon 250D și trei obiective: un 50 mm cu F1.8, un 55-250 mm cu F5.6 și un Tamron 17-50 mm cu F2.8.Îmi doresc neapărat un 85 mm cu F1.4 pentru că m-ar ajuta foarte mult în fotografia de portret.
R : Cam cat de mult crezi ca ar trebui procesata o fotografie ?
GG : Nu sunt adepta procesării exagerate, eu o fac destul de puțin, mă străduiesc să scot cât mai corect fotografia din aparat.
Îmi place ca o fotografie să fie cât mai naturală, atât în privința culorilor dar și a imaginii de ansamblu.
R : Daca ar fi sa câștigi un premiu in bani pentru fotografie, in ce ai investi bănuții ? In aparatura, in cursuri de perfecționare in arta fotografica sau într-o excursie din care sa revii cu cardurile pline de noi fotografii ?
GG : Consider că fotografia este un domeniu în care este nevoie permanentă de educație, deci aș investi în cursuri de perfecționare, fără să stau pe gânduri.
R : Daca te-ai întoarce in timp, ce sfat ti-ai da ca si fotograf începător ?
GG : Cred că cel potrivit sfat ar fi: să am mai multă încredere în mine, să nu îmi fie teamă să vin cu fotografia mea în fața lumii, gândind că am greșit ceva.Un fotograf la început de drum, ar trebui încurajat și nu, criticat . Am învățat de la profesorul meu – Alin Panaite, pe lângă arta fotografică, modestia și bunătatea.Întotdeauna, ne încurajează iar atunci când analizează o fotografie, indiferent cine a realizat-o, fie că sunt elevii lui sau nu, aduce plus , nu critică, efectiv te face să te simți și tu mare chiar dacă ești extrem de mic. Mulțumesc, Alin , pe acestă cale!
Critica este constructivă, eu o accept dar să nu devenim atotștiutori când vine vorba de un om la început de drum.El are nevoie să prindă aripi, nu să i se taie…
R : Fiecare fotograf cu visul sau. Care a fost visul tau atunci cand te-ai apucat de fotografie?
GG : Nu pot spune că am pornit la drum, având un vis, ci doar că mi-am dorit ca fiecare fotografie ce vine în fața oamenilor să fie o confesiune vizuală, o fereastră spre interiorul meu.O poveste despre mine, despre emoțiile, dorințele și luptele mele interioare.
Așadar, am vrut să mă scriu cu lumină.
R : Care este cea mai mare realizare a ta, in domeniul fotografiei ?
GG : Nu am realizări, nici nu mă grăbesc, sincer.Vreau să fac totul în ritmul meu, fără presiune.Am trecut de vremea validărilor exterioare, am ajuns în punctul maturității când am înteles prioritățile din viața mea.De felul meu, sunt un om entuziast, le ofer oamenilor credit crezând că îmi seamănă în trăire dar am realizat că este o iluzie, ajungeam să rămân dezamăgită așa că am învățat acceptarea.
Așa că azi, aici și acum am hotărât să-mi văd de drumul meu, de visele și trăirile mele căci suntem diferiți și adevărul meu nu este și adevărul celui din fața mea și invers.Eu, prin arta mea, indiferent care este, voi continua să mă exprim în felul meu.
Si, ca să răspund la întrebare, am avut câteva apariții în revista de educație fotografică a profesorului meu, Alin Panaite , în revistele voastre și în trei expoziții(două în derulare).Pe acestă cale, vă mulțumesc încă o dată! Pentru mine, înseamnă mult.
R : Strict din punctul de vedere al marii noastre pasiuni, fotografia, unde te vezi peste 5 ani ? Altfel spus, planuri de viitor ?
GG : Trăim vremuri incerte dar asta nu ne împiedică să tindem spre vise, nu-i așa?
Nu prea mai am am vise, doar vreau să-mi traiesc clipa și să mă bucur de tot ceea ce îmi poate oferi.
Am în gând o expoziție proprie cu o temă profundă la care mă gândesc de ceva timp. Îi las timpului timp…el știe mai bine ce ne este de folos sau nu.
R : Ai avut vreo experienta neplacuta la o sedinta/tura foto ?
GG : Nu mi s-a întâmplat până acum dar este inevitabil să nu existe și astfel de situații, trebuie să fim pregătiți.
R : Dar una hazlie ?
GG : Nici, doar mici momente imprevizibile care să ne destindă fețele.
R : Mai ai si un alt hobby ?
GG : Da, creațiile handmade (decorațiuni florale, mici obiecte decorative și lumânări naturale parfumate), cititul și caligrafia pe care o studiez de ceva vreme.A fost prima mea iubire, din primele clase primare.
După ani de zile, scrierea cu penița și scrierea cu lumină și-au dat întâlnire într-un sens în care sufletul meu tânjea după asta.Vom vedea ce va ieși.
R : Un gand pentru conasi ?
GG : Sunteți un grup cu o trăire intensă, unde profesionalismul se simte, implicarea adminilor este de admirat, și toți cei care țin grupul viu și merită aprecierea noastră!
Am fost în mai multe grupuri, dar am rămas doar in acesta, prezentă ca și activitate pentru că rezonați cu ceea ce simt:simplitate și umanitate. Felicitări!
Vă doresc inspirație, bucurii și lumină bună!Să nu ne pierdem lumina interioară căci fără ea nu vom putea transmite lumina în fotografiile noastre.
