R : Incepem cu intrebarea clasica, cine esti tu ?
AM : Sunt Adina si sunt iubitoare de frumos in toate formele lui.
De profesie bancher, am incercat sa compensez rigurozitatea meseriei cu imaginatia, sensibilitatea si creativitatea prin fotografie.
R : Fotografia – marea ta pasiune ? Cum ai inceput ?
AM : Fotografia este marea mea pasiune, desi constientizata mai tarziu.
Dragostea de fotografie a inceput in copilarie, cand tata avea un prieten care avea o camera si laborator foto si mi-a trezit interesul.
Dintotdeauna a existat o atractie fata de arta fotografica , pictura, frumos. Am fost crescuta sa iubesc frumosul, tata pictand, mama pasionata de moda, obiecte decorative, amenajari interioare. Am crescut prin fondurile plastice, vanand obiecte unicate si deosebite .
Tot parintii mi-au insuflat dragostea pentru calatorii, pentru a largi aria de a descoperi frumosul in natura, oameni, locuri, cultura din diverse parti ale lumii.
In liceu tot ce mi-am dorit a fost un aparat foto, un Qingdao, apoi in facultate am facut niste cursuri si am avut un Zenit, am trecut apoi la un bridge Panasonic….apoi m-am lasat prada telefonului (si acela cumparat special pentru calitatile camerei foto). Pana cand mi-am dat seama ca nu pot evolua daca nu fac un pas catre o camera mai avansata si am inceput cu mirorrless…si am continuat cu mirorrless
R : Ce iti place sa fotografiezi ?
AM : Am tot citit ca trebuie sa iti descoperi un stil al tau, o tematica sa te defineasca. Nu m-am simtit niciodata confortabila cu aceasta abordare, am perceput-o ca pe o constrangere. Asa ca m-am hotarat ca mie imi place sa fotografiez tot ce imi induce o emotie, tot ce gasesc eu ca e frumos.
De la sine insa a venit o atractie mai mare catre still life provenita probabil din ce ziceam, din dragostea pentru obiecte decorative, culoare, lumina, pentru pictura, completata cu faptul ca imi e accesibila mult mai des decat o iesire la o tura foto undeva.
Nimic nu ma face mai fericita decat atunci cand ma trezesc sambata, cand lumina e domoala, cobor in living in pijama si ma apuc sa adun obiecte din casa si incep sa compun, sa creez.
Imi place still life pentru ca fotograful creeaza de la zero o imagine, are meritul absolut.
Alegerea obiectelor, aranjarea lor, alegerea fundalului, decorurilor adiacente, potrivirea luminii (lucrez cu lumina naturala doar, desi mi-am cumparat tot felul de lumini), alegerea celei mai bune variante, editarea ulterioara. Am facut si niste cursuri pe aceasta tema, recunosc ca m-am specializat putin pe still life, dar , in esenta, vreau sa fiu un fotograf complex, sa obtin cadre de calitate si in alte domenii.
R : Daca ar fi sa poti alege, ce personalitate a lumii ti-ar placea sa fotografiezi ?
AM : Grea intrebare…Recunosc ca nu ma simt confortabil sa fotografiez oameni, nu imi place fotografia de eveniment “la comanda”, dar daca ar fi sa o fac, as vrea sa fotografiez pe cineva care ma inspira.
Cred ca mai degraba as fotografia oameni simpli de pe strada, expresivi, decat o anumita personalitate.
Ca sa raspund totusi la intrebare, mi-ar placea sa il fotografiez pe Keanu Reeves, pentru naturaletea si valorile sale umane.
R : Si daca ar fi sa ai ocazia sa fotografiezi intr-o anumita locatie, care ar fi aceea?
AM : Imi doresc sa ajung in Vietnam-Cambodgia. E acolo o impletire de cultura, natura, culoare, lumina, oameni care ma atrage.
R : Ce crezi, reusita unei fotografii este asigurata de aparatura de calitate sau de simtul artistic, de talentul fotografului ?
AM : Cred ca fotograful face fotografia, nu aparatura. Esenta fotografiei sta in abilitatile fotografului de a alege subiectul, de a compune cadrul, de a simti lumina, de a transmite emotia. Calitatile aparaturii si cunostintele de editare dau calitate tehnica fotografiei si finiseaza trasaturile artistice, completeaza talentul fotografului.
R : Totusi un procent din reusita unei fotografii este asigurat de aparatura utilizata. Ce contine rucsacul tau de fotograf ? Ce ti-ai mai dori in completare ?
AM : Rucsacul meu de fotograf e unul mai mic, pentru ca eu sunt mica si mi-e greu sa il car . De aceea am optat pentru inceput pentru un mirorrless Nikon Z50 cu obiectivele de kit 16-50 si 50-250 pe care le folosesc si acum pe Nikon Z6ii pentru ca sunt micute si nu sunt grele….pana imi fac curaj sa trec la artileria grea.
Am cochetat si cu macro si am un Sigma 105mm f2.8, si cu portetele cu un Nikkor 50 mm S cu f1.8, am si un Nikkor 28-75 mm cu f2.8, dar intru si la creatie cu Lensbaby sweet 50 si cu un Helios.
Nu am niciun blitz, nu ma atrage deloc, prefer lumina continua si am cateva surse. Mi-as dori sa inlocuiesc obiectivele crop de kit cu unele mai performante full frame(un wide si un tele).
R : Cam cat de mult crezi ca ar trebui procesata o fotografie ?
AM : Am o convingere foarte ferma aici. Optez pentru minimul de editare, imi place cat mai naturala.
Apreciez mai mult fotografiile muncite pe teren, nu in calculator. In general imi plac lucrurile cat mai naturale. Nu apreciez fotografiile compuse din mai multe elemente din diverse alte cadre puse la un loc(cu exceptia cazului in care stilul fotografului e cunoscut pentru asta si nu se promoveaza o fotografie compusa ca una gen ”one in a million” pentru frumusetea si compozitia ei inedita- falsa de altfel), stau departe de AI, nu agreez mai nimic din ce schimba compozitia originala a fotografiei (exceptie un crop si “curatarea” fotografiei).
E foarte simplu sa schimbi un cer spectaculos la un cadru banal….unde mai e meritul fotografului, emotia unui apus/rasarit exceptional si rar de prins cu eforturi consistente, nu doar doua click-uri?
Cum ziceam…imi place autenticitatea.
Nu vreau sa supar pe nimeni, fiecare se exprima cum crede. Desigur, sunt pro editare pentru a sublinia in cadru ce e nevoie, pentru a-i da o forma placuta ochiului.
Nu imi place si nu am rabdare sa pierd mult timp cu editarea. Ma joc cu luminile si umbrele, contrastele, culorile, profunzimea, sharp-ul si functiile de baza ale editarii pana ajung la o forma care imi place.
R : Daca ar fi sa câștigi un premiu in bani pentru fotografie, in ce ai investi bănuții ? In aparatura, in cursuri de perfecționare in arta fotografica sau într-o excursie din care sa revii cu cardurile pline de noi fotografii ?
AM : As investi banii castigati in experienta unei calatorii inedite intr-un loc mai putin accesibil.
R : Daca te-ai întoarce in timp, ce sfat ti-ai da ca si fotograf începător ?
AM : Am un mic regret, ca nu mi-am cumparat mai repede o camera mai performanta si am pierdut ocazii de a face fotografii mai de calitate in diverse locuri si ocazii.
M-as sfatui sa “iau problema in mana” sa duc la un nivel mai sus fotografia si sa nu ma multumesc cu putin.
R : Care este cea mai mare realizare a ta, in domeniul fotografiei ?
AM : Nu am o mare realizare in fotografie, decat bucuria ce mi-o produce, echilibrul pe care mi-l da in viata de zi cu zi, oamenii pe care i-am cunoscut prin intermediul fotografiei.
Adiacent, ma bucur pentru orice expozitie la care particip, pentru orice provocare castigata, pentru orice fotografie apreciata.
Nu am ambitii deosebite in acest domeniu, ma bucur doar de ce imi ofera, nu vanez like-uri si premii.
R : Strict din punctul de vedere al marii noastre pasiuni, fotografia, unde te vezi peste 5 ani ? Altfel spus, planuri de viitor ?
AM : Neavand ambitii mari, peste 5 ani ma vad tot lucrand la banca, bucurandu-ma de orice mica satisfactie pe care mi-o ofera fotografia.
Vreau sa devin din ce in ce mai buna, sa invat din domeniu, insa am un grad de incapatanare ridicat, nu imi place sa ma incadrez in sabloane….”e frumos asa cum imi place mie!”
R : Ai avut vreo experienta neplacuta la o sedinta/tura foto ?
AM : Din fericire nu am avut experiente neplacute, sau nu le-am perceput eu asa, fiind o persoana destul de toleranta.
R : Dar una hazlie ?
AM : Hazliu e tot ce se intampla cand ies la ture foto cu colegii fotografi.
Neavand nicio miza, totul e relaxant si ne bucuram toti sa fim impreuna si sa impartasim emotiile artistice.
R : Mai ai si un alt hobby ?
AM : Am un hobby care de fapt rezida tot din nevoia de exprimare artistica. Inainte sa trec la alt nivel cu fotografia, am simtit nevoia sa am un domeniu in care sa imi manifest latura artistica, nevoia de a crea ceva frumos. Am o afacere a mea, o cofetarie si laborator de cofetarie. Mai tarziu mi-am dat seama ca de fapt nu imi place sa gatesc prajituri ci sa le decorez….tot un fel de still life .
R : Un gand pentru conasi ?
AM : Sunt impresionata de aceasta comunitate a conasilor, de cata daruire , rabdare, initiativa au conducatorii grupului pentru a mentine interesul, motivatia si buna dispozitie a conasilor si vreau sa va felicit pentru asta! Conasilor le urez lumina buna, cum se zice, si voie buna, sa se bucure din plin de satisfactia pe care le-o da fotografia!
