R : Nu putem porni la drum fara sa ne cunoastem. In cateva cuvinte, cine este omul Tony Goran ?
TG : Salutare oameni buni, despre mine nu sunt multe de spus. Sunt banatean, crescut in orașul lui Dobrin, iar de vreo 20 de ani m – am stabilit in Spania .
R : Cum a inceput totul, cand ai descoperit ca ai talent fotografic?
TG : Când a început totul ? Eu cred că mileniul trecut, hei nu sunt chiar așa de bătrân și are legătură cu pasiunea mea de a călători. La început luam cu împrumut o cameră foto de la un prieten, prima mea cameră mi-am cumpărat – o a 2 – a zi după nuntă. O Minolta; intre noi fie vorba, o petarda pe care am vandut-o repede, dupa care am gasit un Oly; senzationala. De fapt trecerea de la film pe digital tot pe Oly am realizat – o.
Mai in serios am inceput cand mi s – a nascut baiatul; in primul sau an de viata l – am fotografiat zilnic.
R : Trebuie sa recunosc, iti urmaresc munca de ceva vreme si am observat ca ai fotografii impecabile ce apartin mai multor genuri fotografice. Sa le luam pe rand. Fotografia de peisaj pare sa te fi consacrat in lumea artei scrierii cu lumina. De ce peisajul ?
TG : Nu stiu daca am un gen preferat de fotografie. Tu spui ca peisajul m – a consacrat, insa mie îmi place să fotografiez. Daca deseara am cerul curat și e fara luna, ies la Via Lactee; maine poate vad un fluture frumos și fac macro, poimaine vizitez o localitate noua si atunci fac fotografie de strada si arhitectura, si tot asa.
Ideea este ca sunt dependent de fotografie.
Fotografia de peisaj nu este ușoara, de fapt este cea mai complicata; cu un tele e usoara, un subiect in prim plan, un ax vertical bine pozitionat si în 2 secunde ai un cadru bine realizat. Problema incepe cand incepi sa deschizi unghiul, iar în cadru încep să intre tot mai multe elemente; aici este beleaua, ce elemente includ în cadru pentru a avea o compoziție armonioasă.
R : Toate locurile deosebite pe care le-ai surprins in fotografiile tale cum le-ai descoperit ? Te-ai informat pe internet, ai participat la workshop-uri organizate in aceste locuri sau pur si simplu……intamplarea ti-a purtat pasii catre ele ?
TG : Despre locurile de fotografiat ma informez de pe internet acum, dar cu 25 de ani in urma imi amintesc ca mergeam la biblioteca județeana sa citesc despre locurile pe unde urma să plec și sa maă documentez. Cred ca mai am și acum notițele.
R : Ai un loc anume pe care l-ai fotografia la nesfarsit ?
TG : Dolomitii sunt preferații mei; cred ca as putea fotografia un an întreg acolo si nu m-as plictisi. Pur si simplu sunt senzationali, mai puțin în august cand colcaie de turisti.
R : Cand fotografiezi peisaj, ai un aparat si un obiectiv preferate?
TG : In general pentru peisaj prefer un full frame si o focala normala. Acum folosesc un R6 si un Canon rf 28-70mm; 16-35mm il prefer la cascade sau paraie.
R : Dar un anumit moment al zilei sau un anotimp preferat ?
TG : Momentul zilei nu este important pentru mine. Depinde ce tip de fotografie vreau sa fac. Daca este toamna si vreau sa pozez rauri si cascade, astept o zi cu nori. Daca este soare, nici nu ma deranjez sa ies, in schimb dacaă imi planific sa ies într-o zona deschisa, atunci prefer rasaritul sau apusul.
Îmi amintesc ca inainte ieseam la munte doar cand dadea vreme rea, furtuni, fiindca poza pe care o faceam o aveam doar eu. In schimb, dacă ieseam cu vreme frumoasa, poza mea o mai aveau si alte 200 de persoane.
Sfatul meu pentru iubitorii de peisaj este sa nu va lipsească filtrul de polarizare, un ND și trepiedul .
R : Dar ce crezi, conteaza mai mult calitatea aparaturii utilizate sau talentul fotografului ?
TG : Calitatea aparaturii sau fotograful … eu cred ca amandoua, desi, parca as inclina balanta pentru fotograf, mai ales acum cand sculele au evoluat atat de mult. Cu niste notiuni bazice poti face fotografii decente, dar pentru a face diferenta, ai nevoie de studiu despre compoziție; fotografia este o arta, iar pentru a te exprima ai nevoie să – i cunosti alfabetul. Daca tu nu stii ce e punctul, linia, forma, textura, armonia, miscarea si asa mai departe, daca nu stii cum se structureaza un cadru, cum se pozitioneaza un ax vertical, atunci cum te vei exprima ? Compozitia nu e usoara si necesita ani de studiu. Pictorii studiau toata viata.
R : Sa trecem la fotografia wild. Cand ai început să fotografiezi și, mai ales, care au fost primele proiecte și oportunități legate de fotografia wildlife?
TG : Fotografia wildlife … asta a inceput odata cu pandemia, pana la urma a fost si covidul bun la ceva. In perioada cand eram inchisi in casa si cum nu aveam voie sa iesim, simteam nevoia sa fotografiez ceva si asa am inceput sa fotografiez porumbeii ce se puneau in pomul din fata balconului meu .
R : Ce calități consideri că trebuie să aibă un fotograf care își doreste să facă acest tip de fotografie?
TG : Un fotograf de wildlife in primul rand trebuie sa respecte natura si sa se bucure intr-adevar de wildlife, sa – i inteleaga esenta. Eu, de exemplu, n-aa putea merge intr-un safari, sa stau într-o masina, sa beau o cafea si sa apas pe buton si sa fac poza. Pentru mine nu asta reprezinta wildlife. Eu prefer sa ma trezesc cu noaptea in cap, sa – mi iau cizmele si rucsacul si sa plec la o panda de cateva ore bune.
R : Ce aparatură ar trebui sa aibă un fotograf pentru a realiza astfel de fotografii reușite?
TG : Rabdarea este importanta si ea, dar si sculele te ajuta, iti fac viața mai usoara,insa nu sunt esentiale. Eu vorbesc din punctul meu de vedere .
La început faceam wildlife cu un fullframe si un 70/200mm, ma chinuiam mult, dar obtineam cadre bune. Apoi mi-am luat o camera pe crop si un ef 100/400mm.
R : Și ce accesorii ar fi necesare?
TG : Camuflarea este importanta. Eu am niste inventii proprii care imi dau multa mobilitate. Cu cortul nu – mi place, n – am rabdare sa stau să – l instalez si, in plus, imi place sa pozez de la nivelul solului.
R : Ce înseamnă fotografia wildlife? Exista o definitie ?
TG : Deci, fotografia de wildlife, pentru mine, este o forma de relaxare, o provocare, chiar daca stau pe burtă 6/8 ore la temperaturi negative iarna sau la 40 de grade vara. Fac totul din pasiune .
R : Nu in ultimul rand, fotografia sportiva iti aduce un numar mare de aprecieri.
TG : Un alt gen de fotografie, drag mie, este fotografia sportiva, iar o etapa de ciclism, de turul Frantei, terminata in varful muntelui, a reprezentat pentru mine cea mai mare provocare. Totul devine atat de haotic, incat camera nu mai stie ce sa focalizeze, totul se petrece rapid, atat de rapid incat actionezi din reflex, iar daca nu ai un bagaj bun de cunostinte, ești mancat, risti sa pleci cu tolba goala. Și treaba asta este valabila pentru orice disciplina sportiva .
R : Pentru acest gen de fotografie, ar fi necesar un echipament fotografic …. mai special ?
TG : Scule … ce ai, in functie de ce vrei sa surprinzi , un wide-angle, un tele, nu conteaza , depinde de tine ce vrei sa surprinzi.
R : Sa vorbim putin despre setarile aparatului de fotografiat. In acest domeniu, al sportului, trebuie un timp de expunere mai scurt? Se recomanda fotografierea in rafala ?
TG : Timpul de expunere este foarte important. Daca vrei sa îngheți miscarea, atunci un timp de expunere rapid, daca vrei un panning, un timp de expunere mai lent; totul depinde de tine . Rafala este indicata, asa vei surprinde mai multe ipostaze.
R : Inainte de a fotografia un eveniment sportiv, este necesar sa te documentezi cu privire la acea ramura sportiva , pentru a putea anticipa si surprinde momente de neuitat ?
TG : Documentarea este foarte importanta si nu doar in sport.
R : Daca te-ai întoarce in timp, ce sfat ti-ai da ca si fotograf începător ?
TG : Sfatul meu pentru cineva aflat la inceput de drum este sa se bucure de fotografie, sa fotografieze si sa incerce orice tip de fotografie; fiecare il va invata cate ceva. Sa isi revada pozele si sa fie sincer cu el însusi , ce ii place sau ce nu i-a placut si data viitoare va sti ce va avea de facut.
Și cel mai important, să citeasca manualul camerei.
