Astazi il sarbatorim pe colegul nostru, Sorin Tudorica, cel care asigura suportul tehnic al Conacului Fotografilor.
Putini stiu ca Sorin este un mare iubitor de natura in general si de pasari in mod special.
R : Celor ce te cunosc foarte putin, spune-le cateva cuvinte despre tine si pasiunea ta pentru fotografie.
ST : Sunt Constănțean de origine dar trăiesc și muncesc in București încă de când eram în facultate.
Am aici o familie frumoasă și care mă susține în toate “nebuniile” mele fotografice. Adevărul este că pentru această susținere a trebuit cumva sa-i “virusez” și pe ei cu această boală a fotografiei.
Pasiunea pentru fotografie o am încă din copilărie când mi-am dorit foarte mult să am acea cutie magică care iți surprinde sufletul și il pune apoi pe hârtie.Așa că mi-am convins părinții în timpul unei călătorii prin Tușnad să-mi cumpere de la un chioșc un Etud , aparat rusesc de plastic cu film lat ( 4.5×6 cm fotograma) . De atunci mi-au trecut prin mână numeroase aparate pe film sau digitale.
Am fost apoi la cursuri de foto la Școala Populara de Artă din Constanța unde am învățat să descifrez misterul apariției pozei pe film și pe hârtie fotografică. Când am ajuns în București prima grijă a fost să-mi fac un laborator de developare și mărire în baie, ca orice fotograf amator pasionat din acea vreme!
Anii au trecut, tehnologia a evoluat, am făcut alte cursuri la RGB Photography School și am frecventat diferite Workshop-uri pentru a fi mereu la curent cu tendințele, practicile și noutătile din domeniu. Am adunat în acest timp zeci de mii de poze, dar virtuale că pe hârtie nu prea mai ajungeam să le listez și sincer îmi aduc aminte cu plăcere ce fericit eram când răsfoiam albumele cu amintiri.
R : Nu ma pot abtine sa nu te intreb ceva despre marea ta pasiune, fotografia Wild. Ce inseamna de fapt fotografia wild?
ST : Fotografia wild înseamnă să fotografiezi animalele și păsările sălbatice în mediul lor natural. Este o provocare pentru că spre deosebire de animalele domestice sau cele din grădini zoologice unde te poți apropia foarte mult de ele, în sălbaticie ele reacționează rapid, imediat cum te simt cu auzul, vazul sau mirosul. Trebuie să te miști încet, opus direcției vântului, să fii camuflat, să nu faci zgomot și să-ți cunoști aparatul perfect, să poți să-l setezi cu ochii închiși( nu glumesc) pentru că dacă clipești animalul sau pasărea dispare și tu nu știi în ce direcție să-l cauți apoi.
Rep. Preferi un anumit stil de fotografie wild?
S.T. In momenul de față pentru că timpul meu liber pentru acest hobby este foarte limitat, m-am orientat catre păsări, care se găsesc mai ușor în jurul Bucureștiului decât animalele sălbatice.
R : Ai subiecte sau locatii preferate ?
ST : Subiectele sunt micile înaripate și locațiile preferate de la noi din țară sunt: Mogoșoaia, Comana, Fundulea, Vadu, Corbu, Techirghiol, Enisala, Delta. Locații unde în funcție de anotimp se găsesc sute de păsări.
R : Ce aparatura ar trebui sa avem, pentru reusita unei astfel de fotografii?
ST : Pentru o reușită în fotografia de wildlife cel mai important este obiectivul, apoi vine camera și nu în ultimul rând este setarea aparatului. Eu personal folosesc obiective Canon 400/5.6 si 100-400/4.5-5.6 L impreuna cu Canon 5DSR care îmi permite un câmp de vizualizare mare specific FF dar și o rezoluție foarte mare de 50Mpx de unde pot face crop la 20Mpx cat pentru un APSC. Avantajul față deun APSC este că dacă la acesta pasărea iese din vizor când zboară eu încă o mai vad pentru că unghiul meu este mai larg și o pot urmări mai ușor. Desigur dezavantajul este că rafala ajunge doar la 5fps spre deosebire de 7Dmark II (10fps) sau 1DxMark II (14fps) . Cel mai bun pt wildlife este un aparat ușor, cu rafală mare și obiective luminoase, în acest scop recomand Olympus EM1-X cu Obiectivul ED 300/ 4 Pro si MC14 sau MC20 pe care le-am testat personal și sunt super.
R : Si accesoriile sunt importante ?
ST : Costumul de camuflaj este absolut necesar și trebuie schimbat in funcție de anotimp sau zona în care te duci. Foarte bun este însă un cort de camulfaj în care să intri inainte de ivirea zorilor și acolo să aștepti viețuitoarele să apară în fața ta. Multe corturi de camulaj pentru foto au chiar un scaun pe care poți sta foarte comod și să urmărești prin deschizături ce se întamplă afară. Mai există și ceva dispozitive electronice sau sunete pentru mobil care cheamă păsările ca să te asiguri că nu stai de pomană și pleci acasă cu cel putin o fotografie.
R : Se spune ca jumatate din reusita unei fotografii tine de latura umana. Ce calitati ar trebui sa aibe cel ce doreste sa faca fotografii wild?
ST : Rabdarea este una dintre calitățile principale pe care trebuie să o ai. Dacă intri intr-o zonă cu pasări multe și ele te văđ atunci trebuie să aștepți de la 15 minute în sus ca ele să revină, asta în condițiile în care ești în camuflaj. Dacă vii cu geacă roșie, poți să stai mult și bine ca nu mai revin.
Dragostea față de aceste mici și mari vietuitoare, să le înveți comportamentul, obiceiurile, ca să știi la ce să te aștepți din partea lor.
Să fii pasionat de fotografie, în general și să întelegi că trebuie să investești timp și bani pentru a face o fotografie bună.
R : Dacă cineva la început de drum ţi-ar cere sfaturi, îndrumări, sau chiar să fie asistentul tău, cum ai proceda?
ST : Sfaturi am dat și dau în continuare tuturor celor care m-au abordat până acum și încerc să le împartășesc din umila mea experiență în acest domeniu. În general încerc să îi îndrum către un curs de fotografie unde pot învăța în mod organizat și structurat ce este fotografia și cu ce se “mănâncă” ea și nu mă refer aici doar la partea tehnică ci și la partea artistică a acesteia, parte asupra căreia ne orientăm abia după ce stăpânim bine parte tehnică. Invățatul pe sărite, de pe net, nu conduce decât la un drum lung și sinuos către performanță oricât de autodidact crezi că ești. Pe net sunt foarte multe informații disparate și uneori contradictorii pe care doar un îndrumator bun te poate ajuta să le filtrezi astfel încât să le întelegi repede și să progresezi constant.
R : Care a fost cel mai greu moment din cariera ta de fotograf ?
ST : Fotografia mi-a adus până acum doar momente plăcute, pentru mine e relaxarea pe care o aștepți după zi grea la servici.
R : Dar cel mai placut?
ST : Cel mai plăcut moment a fost acela în care am descoperit lacul Kerkini din Grecia unde am văzut și fotografiat flamingo. De atunci revin în fiecare an să îi revăd cu cea mai mare plăcere.
R : In incheiere, un gand pentru conasi ?
ST : Conașilor le urez să aibă succes în toate proiectele lor fotografice și personale, să nu ocolească școala de fotografie și workshop-urile pentru că acolo, indiferent cât de multe cunoștințe au tot vor mai descoperi lucruri noi la care nu s-au gândit sau n-au încercat până atunci.
Să aibă curajul să participe la cât mai multe concursuri și expoziții pentru că din această competiție continuă se nasc valori.
Lumină bună!
R : Iti multumim frumos pentru timpul alocat, mult succes si…lumina buna !
