Povesti din Dobrogea!
Chiar vreau să cred că-i poezie,
Cu acest vișin în câmpie.
Și de te-așezi cumva ușor,
Auzi cum scârție de dor.
E gârbovit că așa-i vremea,
Dar nu se lasă el bătut.
Se uită după soare-ntruna,
Și un apus a mai trecut.
Parcă și cerul ne arată,
Ce răsucit a fost de soartă.
Și chiar de greu i-a fost să fie,
El tot e verde în câmpie.
Text si fotografii : Marius Hardulea & Povesti in fotografie