Pescărița
Pescaras albastru( alcedo atthis)
Astăzi chiar la răsărit,
La baltă am poposit,
Să văd păsările-n zbor,
În frumosul lor decor.
Și stând eu în stufăriș,
Văd acolo în desiș
O frumoasă păsărică,
Nici prea mare, nici prea mică
E și foarte colorată,
Aproape albastră toată
Și cu ciocul ascuțit,
Doar pieptul e “aurit”.
Cum stătea pe-un stuf uscat
Cu privirea încordată
Se desprinde și plonjează,
Cu ciocul direct in apă.
Nici eu nu am apucat
Măcar o poza să fac.
M-am trezit cu ea-napoi
Cu un ditamai broscoi.
Și apoi să vezi mișcare
Îl trântește de stuf tare
Și când el a ametit,
Pe loc l-a și înghițit.
Acum stă frumos la soare,
Nu-i mai trebuie mâncare.
Pescărița cea frumoasă,
A luat …”pauza de masa”.
