Fotografia are puterea de a salva lumea din fața uitării. În timp ce orașele se ridică și cad, satele sunt părăsite și istoria își urmează cursul, imaginea fotografică rămâne ca o mărturie. Uneori, ea este singura dovadă că un loc, odinioară viu și plin de oameni, a existat. Printre filele prăfuite ale albumelor de familie și colecțiilor de arhivă, descoperim orașe și sate dispărute – lumi întregi care astăzi trăiesc doar prin fotografii.
Geamăna – satul scufundat sub steril
Sursa foto: Adevarul.ro
Foto: Eliezer Tatar
Foto: Crisan Ioana & Gheorghe Rosa
Foto: Mady Bajan & Magdalena Rujoiu
În Munții Apuseni, satul Geamăna era cândva un loc plin de viață. În anii ’70, pentru a face loc iazului de decantare al minei de cupru de la Roșia Poieni, casele au fost evacuate, iar localnicii strămutați. În câțiva ani, întreaga vale a fost înghițită de sterilul roșu, iar satul s-a scufundat sub apele otrăvite.
Foto: Laura-Ioana Taranu
Foto: Mircea Furdu
Foto: Sorin Bajan
Foto: Ovidiu Domsa & Sever Moldovan
Astăzi, doar turla bisericii mai străpunge suprafața roșiatică, ca o cruce a memoriei. În fotografiile vechi, însă, Geamăna trăiește: gospodării așezate pe dealuri, copii alergând desculți pe ulițe, femei în port popular mergând la slujbă. Imaginea satului neatins de tragedie rămâne vie doar în poze.
Ada Kaleh – paradisul oriental înghițit de Dunăre
Pe Dunăre, lângă Orșova, se afla insula Ada Kaleh – un mic colț de Orient în inima Europei. Comunitatea turcească de pe insulă dădea locului un aer exotic: bazarul mirosea a mirodenii și cafea, moscheea cu minaret alb se ridica semeață, iar grădinile erau pline de trandafiri și smochini.
În 1970, insula a fost scufundată sub apele lacului de acumulare de la Porțile de Fier I. Locuitorii au plecat, casele au dispărut, iar amintirea insulei a rămas doar în fotografii. În imaginile de epocă putem încă simți forfota bazarului, liniștea serilor pe mal și parfumurile orientale ale unui loc pierdut pentru totdeauna.
Sursa video Youtube, (Statia Dezorientarii)
Sub Piatră – satul medieval ascuns de păduri
Mai puțin cunoscut, dar la fel de misterios, este satul Sub Piatră din județul Hunedoara. Construit chiar la poalele unor stânci uriașe, satul a fost treptat părăsit, iar ruinele lui au fost înghițite de pădure. În perioada interbelică, câțiva fotografi au surprins ultimele clipe ale comunității: femei torcând, bărbați adunând fân, copii jucându-se printre casele de piatră. Astăzi, locul e o taină a naturii, dar fotografiile îi dau o viață nouă.
Orașele-fantomă ale lumii
Fenomenul nu e doar românesc. În Ucraina, orașul Pripiat a fost abandonat după catastrofa de la Cernobîl și rămâne doar în pozele alb-negru cu viața de dinainte. În Italia, satul Craco a fost părăsit după alunecări de teren, iar astăzi este un decor de film, dar în fotografiile vechi e plin de viață. În Statele Unite, orașele-fantomă născute din febra aurului sunt imortalizate în imagini de epocă – saloane, mine, străzi prăfuite unde azi nu mai pășește nimeni.
Fotografia – singurul martor
Dacă zidurile au căzut, oamenii s-au risipit și natura a recâștigat locurile, fotografia rămâne ca martor al existenței. Ea nu păstrează doar imaginea unor case sau străzi, ci și emoția timpului. Privind o astfel de fotografie, putem auzi glasurile copiilor, pașii pe ulițe, forfota târgurilor și liniștea serilor.
Orașele au dispărut, dar prin fotografie trăiesc mai departe – ca un legământ între trecut și prezent, între uitare și memorie.
Un articol de: Bajan Sorin