A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar fi povesti, o Raza de Soare. Ce credeti, era chiar fata cea mai mica a Soarelui. In fiecare familie copilul cel mai mic este cel mai rasfatat, asa ca si Raza noastra de Soare era cea mai rasfatata, iar tatal sau o lasa sa se joace si sa zburde oriunde ii dorea inimioara.
Intr-o buna zi, Raza de Soare a hotarat sa se plimbe prin Gradina Paradisului, unde flori care mai de care mai colorate si mai parfumate se unduiau fericite sub adierea blanda a vantului cald de primavara.
De cum a vazut toate acele flori frumoase si parfumate, considerand ca totul i se cuvine din cauza ca era atat de rasfatata, Raza de Soare a gandit :
– Ce-ar fi sa aleg si eu o floare frumoasa pe care sa mi-o prind in par ?
Zis si facut. Raza de soare s-a napustit asupra gradinii,a cules o floare pe placul sau, apoi s-a inaltat din nou in vazduh.
Toate florile din gradina au privit mirate si au inceput sa murmure:
– Ati vazut cat de frumoasa era?
– Ati vazut ce rochie minunata avea?
– Oare ce floare o fi ales printesa?
– Cu siguranta a cules un trandafir, a spus un trandafir mare, catifelat si parfumat pe petalele caruia inca mai straluceau cateva boabe de roua.
– Eu cred ca a fost una dintre noi, a spus o lalea galbena, iar surioarele ei colorate au aprobat – o fericite.
– Eu cred ca a fost unul dintre fratii mei frumosi si parfumati, a spus un crin cu aere de print.
– Eu cred ca a fost o surioara de-a mea, a spus o violeta mica si suava.
Intr-un colt plangea un ghiocel mic si firav, a carui codita a fost rupta de trena rochiei de aur a printesei.
Raza de Soare l-a auzit si i-a parut tare rau de necazul pe care i l-a pricinuit. Si-a rostogolit pe obrajii ei de aur o lacrimă mica si rotunda ca o perla. Lacrima ei a cazut pe codita rupta a ghiocelului care s-a vindecat ca prin minune.
Apoi Printesa Raza de Soare a venit langa ghiocel si l-a intrebat :
– Floricica mica si firava, imi pare tare rau ca te-am facut sa suferi. Ca sa imi repar greseala as vrea sa iti indeplinesc o dorinta. Spune-mi iute ce iti doresti ?
– Nu vreau nimic, a raspuns ghiocelul sfios.
– Nu vrei nimic ? Iti pot oferi frumusetea trandafirului, parfumul crinului, stralucirea lalelei .
– Bine, a zis ghiocelul. Daca vrei sa-mi faci un dar, te rog da-mi voie sa rasar primul dintre toate florile, de sub zapada rece, iar parfumul meu abia simtit sa-i faca pe oameni sa se bucure si sa stie ca a venit primavara.
Raza de Soare l-a sarutat pe ghiocel si vraja a fost facuta. Apoi a disparut in inaltul cerului, alaturandu-se surorilor sale.
De atunci, ghiocelul este prima floare care ne zambeste dintre peticele de zapada in fiecare primavara, vestind venirea primaverii.
