Laleaua pestrita

Foto : Marius Hardulea

Cand s-a impartit norocul, noua ni s-a “dat cu carul”, avand in vedere toate frumusetile pe care le regasim pe teritoriul tarii noastre.

Una dintre aceste minunatii ale naturii este Laleaua pestrita, una dintre cele mai delicate si mai speciale flori din Europa.

Foto : Cristina Deleanu

Au fost vremuri in care aceasta minunatie a naturii a fost raspandita in multe zone din Europa si Asia Orientala, preferand zonele calde. In timp, datorita agriculturii intensive si a defrisarilor masive, arealul ei s-a restrans semnificativ.

La noi in tara creste in cateva zone, dintre care amintim :

Lunca Poganisului din judetul Timis,
Rezervatia naturala Padurea Zamostea – Lunca din comuna suceveana Zamostea,
Padura Bavna din satul bihorean Fresig ,
Rezervatia naturala Defileul Crisului Repede, pe raza localitatii vadu Crisului,
Padurile de pe langa satele gorjene Danesti si Botorogi,
Rezervatia naturala de pe langa satul bistritean Orheiul Bistritei,
Rezervatia din zona Harman – Brasov,
Rezervația Cazanele Mari – Cazanele Mici din Parcul Natural Porțile de Fier.

Foto : Sabin Casoni & Melanie Bliss & Magdalena Rujoiu

La noi in tara Laleaua pestrita este protejata prin lege, iar amenzile pentru cei ce o rup sau o smulg din pamant sunt destul de usturatoare.

Laleaua pestrita este pretentioasa in ceea ce priveste mediul de cultivare, nu creste in orice padure. Are nevoie si de soare, dar si de umbra, de racoare si de umezeala. Cu toate acestea, cei ce iubesc aceasta floare au posibilitatea de a o cultiva in propriile gradini. Bulbii se pot planta toamna, de preferat in luna septembrie si florile vor rasari in lunile aprilie – mai anul urmator. Daca se bucura de conditii optime, laleaua pestrita se inmulteste singura, prin divizarea bulbilor.

Foto : Ionut Ropota & Gelu Toader

Foto : Ana Tina & Lush Burlacu

Mai mult decat atat, cultivatorii profesionisti au reusit nu numai sa ne ofere posibilitatea de a cultiva aceasta micuta floare in curtea proprie, ci au creat si o multime de varietati de culoare, aceasta variind de la mov, pana la alb – galbui.

Foto : Gabriela Vochescu & Levi Bagy

Foto : Sever Moldovan & Valerian Cruceru

Indiferent de varietatea de culoare, caracteristica acestei minunate si firave flori este desenul de la baza petalelor, acele patratele bine conturate care i-au adus si denumirea de “floare de sah”.

Foto : Marius Hardulea & Neculai Creanga & Ionut Ropota

Denumirea stiintifica a Lalelei pestrite este Fritillaria maleagris. In Latina termenul “fritillaria” inseamna cutie cu zaruri, iar “maleagris” este denumirea in Latina a bibilicii.

Foto : Grigore Santamarean & Lucia Gheoldan & Gelu Toader

O alta curiozitate a acestei flori este aceea ca desi se numeste lalea, nu face parte din familia lalelelor, ci dintr-o familie aparte, inrudita cu crinii.

Bulbii acestor flori sunt foarte otravitori pentru rozatoare si chiar protejeaza si plantelor din apropiere de acesti daunatori naturali.

Foto : Mirela Deac & Petre Dalea

Foto : Sabin Casoni & Alin Bicas

Nu se putea ca o floare atat de speciala sa nu aibe si o legenda a sa.

Se spune ca fiica unui sah persan a primit la masa o cersetoare. Pentru ca fiica sahului isi dorea sa primeasca o floare deosebita, cersetoarea i-a rasplatit generozitatea oferindu-i un cos cu lalele pestrite.

Foto : Casiana Marchis & Corina Tatar & Neculai Creanga

O alta legenda spune ca denumirea de Floarea de sah provine de la curtea sahului Persiei. Floarea ar fi fost denumita dupa Daria, o preafrumoasa fata care muncea la curtea sahului, imbracata mereu in haine pestrite. Se spune ca Daria ar fi visat ca i-a daruit unei tinere un buchet de lalele pentru mama sa bolnava, iar fata i-ar fi promis ca incepand cu ziua urmatoare in gradina sahului va inflori o floare pestrita ca vesmintele Dariei. Daria s-ar fi indragostit de un chipes print, cei doi s-au casatorit, iar fata a purtat in par o coronita de L alele pestrite. Mama vitrega a printului, afland de casatoria tinerilor, a dorit sa o omoare pe Daria. Auzind ce ii asteapta, tineri au fugit pe alte meleaguri, unde au plantat din loc in loc bulbi de Lalea pestrita ca un simbol al prieteniei.

Foto : Alin Bicas & Bogdan Comsa

Foto : Corina Tatar & Soos Dezso