Lumea văzută prin obiectivul fotografului

Există fotografii care ne arată un loc și există fotografii care ne fac să simțim că am fost acolo.

Fotografia de călătorie aparține celei de-a doua categorii.

Ea nu înseamnă doar peisaje spectaculoase, monumente celebre sau imagini perfecte de vacanță. O fotografie de călătorie adevărată spune povestea unui loc prin oameni, lumină, arhitectură, tradiții, străzi, peisaje, detalii și momente autentice.

Este un gen care îi cere fotografului să fie în același timp observator, povestitor, documentarist și călător.

1. INTRODUCERE

Ce este fotografia de călătorie?

Fotografia de călătorie este genul fotografic dedicat documentării și prezentării unui loc, a unei culturi sau a unei experiențe de călătorie.

Ea poate cuprinde:

peisaje;
portrete;
fotografie de stradă;
arhitectură;
fotografie documentară;
viață cotidiană;
tradiții și obiceiuri;
gastronomie;
animale și natură;
detalii și cadre de atmosferă.

De aceea, fotografia de călătorie este unul dintre cele mai complexe genuri fotografice.

Fotograful nu caută o singură imagine spectaculoasă, ci încearcă să construiască o poveste vizuală despre un loc.

Adriana Ceausescu/Alin Bicas

Ana Tina/Bartok Florentina

De ce este importantă?

O fotografie poate păstra pentru totdeauna imaginea unei străzi, a unei clădiri, a unui obicei sau a unui chip.

Locurile se schimbă. Oamenii îmbătrânesc. Tradițiile dispar. Clădirile sunt renovate sau demolate.

Fotografia poate deveni astfel nu doar o amintire personală, ci și un document al unei epoci.

2. ISTORIA FOTOGRAFIEI DE CĂLĂTORIE

Fotografia de călătorie a apărut aproape odată cu fotografia însăși.

În primele decenii ale fotografiei, călătoriile fotografice erau dificile. Aparatele erau voluminoase, materialele fotosensibile erau greu de transportat, iar fotografierea necesita mult timp.

Fotografii trebuiau să transporte adevărate laboratoare mobile pentru prepararea și procesarea materialelor fotografice.

Primele imagini de călătorie au avut, în mare parte, un caracter documentar.

Au fost fotografiate:

monumente;
orașe;
situri arheologice;
peisaje;
populații și culturi;
construcții exotice pentru publicul european.

Odată cu dezvoltarea filmului fotografic și apariția aparatelor mai mici, fotografia de călătorie a devenit accesibilă unui număr tot mai mare de oameni.

Apariția aparatelor de 35 mm a reprezentat un moment important.

Fotograful putea călători mai ușor și putea fotografia spontan.

Mai târziu, fotografia color a schimbat radical modul în care erau prezentate destinațiile.

Revista National Geographic a avut un rol extraordinar în popularizarea fotografiei de călătorie și în formarea imaginii pe care publicul o avea despre diferite regiuni ale lumii.

Astăzi, fotografia de călătorie este practic omniprezentă.

Aparatele digitale, telefoanele mobile și rețelele sociale au transformat fiecare călător într-un potențial creator de imagini.

Dar tehnologia s-a schimbat mai repede decât principiul de bază:

un fotograf bun nu fotografiază doar locul în care ajunge, ci încearcă să-i înțeleagă povestea.

Carmen Elena Watkins/Carmen Murgu

Claudia Elena Bucur/Dana Roman

3. CE DEFINEȘTE FOTOGRAFIA DE CĂLĂTORIE?

Fotografia de călătorie este definită în primul rând de poveste.

O serie bună de fotografii despre un loc ar trebui să răspundă unor întrebări simple:

Unde suntem?

Cum arată locul?

Cine sunt oamenii de acolo?

Cum trăiesc?

Ce este specific acelui loc?

Ce atmosferă are?

Un album de călătorie echilibrat poate conține:

Fotografii de deschidere

Imagini largi care stabilesc locul și atmosfera.

Fotografii cu oameni

Portrete și momente autentice.

Fotografii de detaliu

Obiecte, texturi, mâini, haine, mâncare, elemente arhitecturale.

Fotografii de acțiune

Oameni care lucrează, se deplasează, interacționează.

Fotografii de atmosferă

Imagini care transmit o stare.

Fotografii de încheiere

Un cadru care lasă privitorului senzația că povestea s-a terminat.

Ela Ionescu/Elena Tudorica

Eliezer Tatar/Florin Ungureanu

4. ECHIPAMENTUL RECOMANDAT

Una dintre cele mai importante reguli ale fotografiei de călătorie este:

Nu lua cu tine tot ce ai.

Echipamentul trebuie ales în funcție de călătorie.

Un aparat excelent, dar greu de transportat, poate deveni o povară.

Aparatul

Pot fi folosite:

DSLR;
mirrorless;
aparate compacte;
camere bridge;
smartphone-uri performante.

Un aparat mirrorless este foarte potrivit pentru călătorii datorită raportului dintre calitatea imaginii și dimensiuni.

Un DSLR rămâne însă o alegere excelentă, mai ales pentru fotografii care sunt deja obișnuiți cu sistemul lor.

Obiective

16–35 mm

Foarte bun pentru:

peisaje;
arhitectură;
interioare;
orașe;
scene ample.

24–70 mm

Probabil unul dintre cele mai versatile obiective pentru călătorie.

Poate acoperi:

peisaj;
stradă;
portret;
arhitectură;
detalii.

70–200 mm

Util pentru:

portrete;
detalii arhitecturale;
animale;
peisaje comprimate;
scene la distanță.

Obiectiv fix

Un 35 mm sau 50 mm poate fi extraordinar pentru fotografia de călătorie.

Te obligă să te apropii și să gândești mai atent cadrul.

Accesorii

Un kit practic poate include:

baterii de rezervă;
carduri suficiente;
încărcător;
power bank;
mini-trepied;
lavetă pentru obiectiv;
protecție împotriva ploii;
geantă sau rucsac confortabil;
eventual un filtru polarizator;
filtru ND pentru expuneri lungi.

Un lucru important:

siguranța echipamentului este mai importantă decât numărul accesoriilor.

5. SETĂRILE APARATULUI

Nu există o singură rețetă pentru fotografia de călătorie.

Setările trebuie adaptate scenei.

Peisaj

Un punct de plecare bun:

ISO 100–200;
f/8–f/11;
timp adaptat luminii;
focalizare pe zona relevantă a scenei.

Dacă aparatul este pe trepied, ISO-ul poate fi menținut foarte jos.

Portret

Pentru separarea subiectului de fundal:

f/1.8–f/4;
ISO adaptat luminii;
timp suficient de rapid pentru a evita mișcarea.

Fotografie urbană

Un punct de plecare practic:

f/5.6–f/8;
1/250 sec sau mai rapid;
ISO Auto.

Fotografie de noapte

Poți folosi:

trepied;
ISO redus;
diafragmă închisă moderat;
timp de expunere mai lung.

Focalizarea

Pentru subiecte statice:

AF-S / Single AF

Pentru oameni sau animale în mișcare:

AF-C / Continuous AF

În anumite situații, focalizarea manuală poate fi foarte utilă.

6. COMPOZIȚIA

Compoziția în fotografia de călătorie trebuie să transmită locul, dar și să păstreze interesul vizual.

Regula treimilor

Este un punct de plecare excelent.

Nu trebuie însă respectată mecanic.

Liniile directoare

Străzile, podurile, drumurile, zidurile sau balustradele pot conduce privirea către subiect.

Prim-planul

Un prim-plan interesant poate da profunzime unei fotografii de peisaj.

Straturile

Încearcă să construiești imaginea pe trei niveluri:

prim-plan – subiect – fundal.

Simetria

Arhitectura și spațiile urbane oferă numeroase posibilități.

Reflexiile

Apa, geamurile și suprafețele lucioase pot transforma o imagine obișnuită într-una spectaculoasă.

Încadrarea naturală

Folosește:

arcade;
ferestre;
porți;
copaci;
uși.

Acestea pot crea un cadru natural în jurul subiectului.

Mircea Furdu/Monica Pîrvulescu

Mirela Severin

7. LUMINA

În fotografia de călătorie, lumina poate transforma complet un loc.

Aceeași stradă fotografiată la prânz și la apus poate părea două locuri diferite.

Golden Hour

Primele și ultimele momente ale zilei oferă o lumină caldă și direcțională.

Este excelentă pentru:

peisaje;
portrete;
arhitectură;
orașe.

Blue Hour

Perioada de după apus este extraordinară pentru orașe.

Cerul păstrează încă lumină, iar luminile artificiale încep să domine scena.

Lumina dură

Nu trebuie evitată întotdeauna.

Umbrele puternice pot crea:

geometrie;
contraste;
siluete;
imagini dramatice.

Vremea rea

Norii, ceața, ploaia sau furtuna pot face fotografia mai interesantă.

Nu pleca întotdeauna când vremea se strică.

Uneori tocmai atunci începe fotografia adevărată.

Nicolae Gheranescu/Resiga Cristian

Tamara Dubb/Todoran Florin

8. FOTOGRAFIEREA OAMENILOR

Oamenii sunt sufletul multor povești de călătorie.

Dar aici apare și o responsabilitate.

Înainte de a fotografia un portret apropiat, este recomandat să fii atent la contextul cultural și la regulile locului.

Un zâmbet, un gest sau un simplu „Pot să vă fotografiez?” poate schimba complet interacțiunea.

Respectul trebuie să fie mai important decât fotografia.

Nu transforma oamenii în simple „decoruri exotice”.

Încearcă să fotografiezi oameni reali, în contexte reale, cu demnitate.

Un portret bun nu spune doar:

„Acesta este un om din acel loc.”

Ci:

„Acesta este un om pe care l-am întâlnit și a cărui poveste mi-a atras atenția.”

Gabriela Vochescu/Gyozo Baghiu

Julian Ciobanu/Levi Bagy

9. POSTPROCESAREA

Postprocesarea trebuie să păstreze caracterul locului.

Ajustările uzuale includ:

expunere;
contrast;
lumini;
umbre;
temperatură de culoare;
saturație;
claritate;
reducerea zgomotului;
corectarea lentilei;
decupaj.

În fotografia de călătorie este foarte importantă consistența.

Dacă realizezi o serie de 20 de imagini despre aceeași destinație, fotografiile ar trebui să pară că fac parte din aceeași poveste.

Ce trebuie evitat?

culori exagerate;
HDR agresiv;
ceruri artificiale;
eliminarea excesivă a elementelor;
piele modificată excesiv;
contrast exagerat;
efecte care fac fotografia să pară nenaturală.

Scopul nu este să transformăm Parisul în alt oraș sau Delta Dunării într-un peisaj de pe altă planetă.

Scopul este să arătăm locul cât mai frumos, dar credibil.

10. GREȘELI FRECVENTE

Fotografierea doar a obiectivelor turistice

O fotografie cu un monument celebru este ușor de realizat.

Dar o fotografie care spune povestea locului este mult mai dificilă.

Prea mult echipament

Un rucsac greu poate diminua plăcerea călătoriei.

Fotografierea exclusiv la prânz

Lumina de la mijlocul zilei este adesea dificilă.

Lipsa oamenilor

Uneori fotografia pare prea „sterilă” fără prezență umană.

Lipsa detaliilor

Un album bun nu conține numai imagini largi.

Fotografiază și:

mâini;
obiecte;
mâncare;
uși;
ferestre;
texturi;
semne;
elemente locale.

Fotografii fără poveste

O fotografie poate fi frumoasă și totuși să nu spună nimic.

Încearcă să te întrebi:

Ce vreau să simtă privitorul când vede această imagine?

11. SFATURI DE LA PROFESIONIȘTI

1. Cercetează destinația înainte de plecare

Studiază:

răsăritul;
apusul;
punctele de interes;
piețele;
străzile;
tradițiile;
vremea.

Dar lasă loc și pentru spontaneitate.

2. Nu fotografia doar locul cunoscut

Ieși câteva străzi din zona turistică.

Acolo începe adesea povestea adevărată.

3. Ridică-te devreme

Dimineața găsești:

lumină bună;
mai puțini turiști;
străzi mai liniștite;
oameni care își încep ziua.

4. Întoarce-te în același loc

Prima fotografie este rareori cea mai bună.

5. Privește înainte să fotografiezi

Nu transforma călătoria într-o vânătoare continuă de cadre.

Uneori trebuie să lași aparatul jos.

6. Fotografiază detaliile

O călătorie poate fi povestită și prin lucruri mici.

7. Nu uita să trăiești experiența

Este foarte ușor să vezi lumea doar prin vizor.

Dar uneori cea mai bună fotografie este cea pe care o păstrezi în memorie.

Lolli Elena-b/Marius Marius

Marius Popa/Melanie Bliss

12. FOTOGRAFI CARE AU FĂCUT ISTORIE

Steve McCurry

Unul dintre cei mai cunoscuți fotografi de călătorie contemporani.

A devenit celebru pentru imaginile sale realizate în Asia și în alte regiuni ale lumii.

Fotografia sa de portret este remarcabilă prin culoare, lumină și expresie.

Imaginea cunoscută drept „Afghan Girl” a devenit una dintre cele mai recognoscibile fotografii din istoria revistei National Geographic.

Sebastião Salgado

Fotograful brazilian este cunoscut pentru proiectele sale documentare și pentru imaginile realizate în numeroase regiuni ale lumii.

Fotografiile sale alb-negru combină frumusețea vizuală cu observația socială.

Salgado demonstrează că fotografia de călătorie poate depăși simpla documentare a unui loc și poate deveni o poveste despre oameni și condiția umană.

David Alan Harvey

Cunoscut pentru fotografia sa documentară și de călătorie, Harvey a lucrat în numeroase țări și a urmărit în special viața oamenilor și cultura locală.

Imaginile sale demonstrează importanța apropierii de subiect și a construirii unei relații cu oamenii fotografiați.

Alex Webb

Un maestru al fotografiei color și al compozițiilor complexe.

Fotografiile sale sunt adesea construite din mai multe planuri, culori, umbre și personaje.

Privitorul poate descoperi elemente noi chiar și după mai multe priviri.

13. ȘTIAȚI CĂ…?

1.

Fotografia de călătorie este unul dintre puținele genuri care poate combina aproape toate celelalte genuri fotografice: peisaj, portret, arhitectură, stradă, documentar și wildlife.

2.

Primele fotografii de călătorie necesitau echipamente atât de grele încât fotograful trebuia să transporte practic un mic laborator fotografic.

3.

Înaintea fotografiei color, multe destinații erau cunoscute publicului prin imagini alb-negru sau diapozitive color.

4.

Lumina de la răsărit poate transforma radical un obiectiv turistic și, în același timp, reduce numărul de turiști din cadru.

5.

Un obiectiv de 35 mm poate fi suficient pentru o întreagă călătorie dacă fotograful își asumă apropierea de subiect și își construiește compoziția prin deplasare.

6.

Fotografia de călătorie nu trebuie să arate neapărat un loc celebru. O fotografie realizată într-o piață locală poate spune mai multe despre o destinație decât o fotografie perfectă a celui mai cunoscut monument.

7.

Vremea schimbătoare poate deveni un avantaj fotografic. Ploaia, ceața și norii pot adăuga atmosferă și profunzime.

8.

Unele dintre cele mai memorabile fotografii de călătorie sunt realizate în apropierea locului unde fotograful este cazat, nu neapărat la obiectivele turistice.

9.

O serie de fotografii este adesea mai puternică decât o singură imagine. Fotografiile pot construi împreună o poveste.

10.

Cea mai importantă piesă de echipament a fotografului de călătorie este, până la urmă, curiozitatea.

CUM CONSTRUIM O POVESTE DE CĂLĂTORIE?

Alexandru George/Monica Bancila

Un exercițiu excelent pentru orice fotograf este să își imagineze că trebuie să realizeze un mic reportaj despre o destinație folosind doar 10 fotografii.

Poți încerca următoarea structură:

Fotografia 1 – Unde suntem?
Un cadru larg care introduce locul.

Fotografia 2 – Atmosfera
O imagine care transmite starea locului.

Fotografia 3 – Oamenii
Un portret sau o scenă de viață.

Fotografia 4 – Arhitectura
Un element reprezentativ.

Fotografia 5 – Activitatea
Oamenii în mișcare sau la lucru.

Fotografia 6 – Detaliul
Un obiect, o textură sau un simbol local.

Fotografia 7 – Mâncarea
O parte importantă a culturii locale.

Fotografia 8 – Peisajul
Imaginea care definește geografia locului.

Fotografia 9 – Momentul neașteptat
O fotografie spontană.

Fotografia 10 – Finalul
O imagine care închide povestea.

Dacă cele zece fotografii funcționează împreună, ai mai mult decât un album de vacanță.

Ai creat o poveste vizuală.

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE

Daniel Coman/Bajan Sorin

Fotografia de călătorie nu este despre câte țări ai vizitat.

Nu este nici despre câte obiective turistice ai fotografiat.

Și, cu siguranță, nu este despre cât de scump este aparatul din rucsac.

Este despre felul în care privești lumea.

Un fotograf poate trece printr-un oraș și să vadă doar clădiri.

Altul poate vedea lumina care cade pe zid, un bătrân care privește strada, un copil care aleargă, o ușă veche, o piață plină de oameni sau o ceașcă de cafea așezată pe o masă.

Toate acestea sunt povești.

Iar fotograful are privilegiul de a le păstra.

Poate peste zece ani ne vom întoarce într-un loc și nu vom mai găsi strada pe care am fotografiat-o.

Poate clădirea va fi schimbată.

Poate oamenii vor fi plecat.

Poate tradiția nu va mai exista.

Dar fotografia va rămâne.

Pentru că fotografia de călătorie nu păstrează doar locuri.
Păstrează timp.

Un articol de: Bajan Sorin