Potarnichea
(Perdix perdix)
Cum mergeam eu chiar aseară,
Spre o casă părăsită.
Întâlnesc în drum spre ea,
O familie fericită.
– Mamă,de ce ne-am oprit,
Nu ai zis că traversăm?
-Așa este fiul meu,
Dar întâi ne-asiguram.
La un semn ceva sau sunet,
După mult timp de gândire ,
Aprobă și traversarea,
Puilor către câmpie.
Mama se uită la mine,
Cu privirea circumspectă.
Nu văzu că mai la deal,
Este una violentă.