Hermină sau hermelină
(Mustela erminea)
Viața….!
Pe o zi caldă de mai,
Într-o iarbă…verde, mare.
Zării un mic popândău,
Ce-a ieșit după mâncare.
Mă așez ușor la pândă,
El nici nu s-a speriat.
Se uită direct la mine,
Și își vede de mâncat.
Mai încolo câțiva metri,
Văd o mare hârjoneală.
O fi de la teritorii
Sau căldură de afară.
Mă apropii să văd bine,
Sar din nou, se trântesc iară.
Unul apucă gâtlejul,
Nici vorbă de hârjoneală.
Văd unul că e mai mare
Sau mă rog mai lung , pătat,
Este și rapid băiatul,
Și nu-i arde de jucat.
Îl ia după o ureche,
Și îl mișcă mai mereu.
Face salturi mici in față,
Pentru că e foarte greu.
Mă observă dar nu-i pasă,
Trece peste a lui frică.
Și cu greu el îl îndeasă,
Într-o vizuină mica.
Se aud de sub o piatra,
Glasuri mici de bucurie.
Așa este…….e grea viața,
Pentru supraviețuire.