Un om special, talentat și cu o finețe aparte….așa o percep eu pe Adriana Vătămănescu. Vă invit să îi ascultăm „povestea” la Tableta Conașului.
R – Începem cu intrebarea clasică, cine ești tu ?
AV – Un om îndrăgostit de frumos. Sunt inginer constructor la bază, am și lucrari în care sunt diriginte de șantier sau manager de proiect. Meseria mea este fascinantă. Am lucrat in proiectare 11 ani (m-am ocupat în mod special de consolidări), după care am trecut și de partea cealaltă a baricadei.
R – Fotografia – marea ta pasiune ? Cum ai inceput ?
AV – Când eram mică stăteam cu tatăl meu în camera obscură, asistam la developat filme, la expunerea filmelor pe hârtie, la prepararea soluțiilor…
Tatăl meu avea un aparat de mărit Krokus în care se punea filmul, se expunea pe hârtia foto imaginea negativului, pe un cadru de dimensiunea pe care o alegeai. După expunere hârtia se baga în tava cu soluție revelator, ulterior în soluție fixator și la final in soluție neutru. Pentru filmele color aveai mai multe substanțe, procedeul fiind mai complicat. El își prepara singur soluțiile, experimenta și nu de puține ori scotea fotografii color în care predomina o anumită nuanță. Eram fascinată de tot procedeul.
Eu m-am apucat târziu de fotografie. De ce… Nu am un răspuns. Aparatele foto pe vremuri nu erau ușor accesibile, sau cel putin așa mi se părea mie. Am cochetat cu aparate compacte, dar totul era o joacă. Mi-am cupărat primul DSLR în 2013, dar m-am apucat un pic mai serios de fotografie mult mai târziu. Procesul a fost îndelungat. Am invățat câte ceva de atunci, dar întotdeauna este loc de mult mai bine.
R – Ce îți place să fotografiezi ?
AV – Cel mai mult îmi place fotografia de stradă pentru că este fascinant tumultul străzii, în permanență se întamplă ceva, vezi tot felul de expresii de bucurie, tristețe… fiecare cu preocupările lui. Îmi mai place fotografia urbană, de arhitectură, fotografia de portret.
Îmi place să colind străzile orașelor, să descopăr locuri mai puțin știute, locurile care au o poveste, o istorie și un farmec aparte.
R – Dacă ar fi să poți alege, ce personalitate a lumii ți-ar plăcea să fotografiezi ?
AV – Clint Eastwood.
R – Și dacă ar fi să ai ocazia să fotografiezi într-o anumită locație, care ar fi aceea?
AV – Mexic, India, Peru…
R – Ce crezi, reușita unei fotografii este asigurată de aparatura de calitate sau de simțul artistic, de talentul fotografului ?
AV – Cred că în oarecare măsură contează și aparatura, dar pentru reușita unei fotografii conteaza ”ochiul fotografului”. Consider că se poate dezvolta simțul artistic prin mult studiu și exercițiu.
R – Totuși un procent din reușita unei fotografii este asigurat de aparatura utilizată. Ce conține rucsacul tău de fotograf ? Ce ți-ai mai dori în completare ?
AV – Dețin un 5Ds de la Canon de care sunt îndrăgostită, un obectiv sigma 50 cu 1.4 care îmi place foare mult, mai nou am un canon 35-350 (pentru cătele tamron 70-200 cu 2.8 m-a lasat), un 16-28 cu 2.8 și un aparat pe film cu care mai fotografiez ocazional, deoarece fotografia pe film este mai delicată. În completare mi-aș cumpăra multe….. hahaha….un mirrorless R5 și un Obiectiv Canon RF16mm F2.8 STM pentru Mirrorless… momentan.
R – Cam cât de mult crezi că ar trebui procesatăo fotografie ?
AV – Nu exagerat.
R – Dacă ar fi să câștigi un premiu în bani pentru fotografie, în ce ai investi bănuții ? În aparatură, în cursuri de perfecționare în arta fotografică sau într-o excursie din care să revii cu cardurile pline de noi fotografii ?
AV – Mi-ar plăcea sa investesc în cursuri de artă fotografică, dar și într-o excursie. Mi-aș dori să vizitez o țară in care sa fac fotografie de stradă de un anume fel, Brazilia, India, etc
R – Dacă te-ai întoarce în timp, ce sfat ți-ai da ca și fotograf începător ?
AV – Să nu fiu grabită când fac o fotografie, să-mi acord timp, să aștept momentul.
R – Strict din punctul de vedere al marii noastre pasiuni, fotografia, unde te vezi peste 5 ani ? Altfel spus, planuri de viitor ?
AV – Sper să ajung la nivelul pe care îl doresc, sa fac fotografii care să capteze atenția, care să te transpună.
Pe viitor îmi doresc să pot participa la expozițiile organizare de voi cu fotografii bune …
R – Ai avut vreo experiență neplăcută la o ședinta foto ?
AV – Da. Am vrut sa fotografiez un om al străzii cu un cățel alături și s-a ridicat, și a venit agresiv către mine.
R – Dar una hazlie ?
AV – M-am oprit să fac fotografie la copacii înfloriți și un domn care avea o figură aparte și era imbrăcat într-un mare fel (tricou rock, decorații pe pălărie, lanțuri metalice la gât, etc…nu de prost gust) mi-a recomandat unde mai pot găsi și alte locuri de genul ăsta. L-am intrebat dacă îl pot fotografia pentru ca arată interesant și mi-a zis că știe asta.
R – Mai ai și un alt hobby ?
AV – Da. Îmi place să călătoresc, să descopăr locuri încărcate de istorie, cu povești fascinante în spate, locuri mai puțin aglomerate, pline de farmec.
R – Un gand pentru conasi ?
AV – Sa rămâneți la fel de activi cum sunteți în prezent (știu că nu este ușor și că este foarte multă muncă în spate). Sunteți o sursă de inspirație pentru mine. Datorită conacului m-am apucat cu adevarat de fotografie și m-am apucat să prelucrez.
