Povestea unuia dintre primii fotografi romani
Samoilă Mârza s-a născut pe 18 septembrie 1886, într-o familie de țărani români din Galtiu, comuna Sântimbru, Alba. Mama sa, Ana, a murit de tânără, lăsând în urmă patru copii.
Samoilă Mârza a urmat cele șase clase primare la școala poporală confesională română unită (greco-catolică) din Galtiu, apoi a urmat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între 1909 și 1911, a fost trimis de către părinți în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învațat meseria de fotograf.
După începerea Primului Război Mondial, în 1914, Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea Românieiîn război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei.
La terminarea războiului, Samoilă Mârza era la Trieste, de unde avea să plece la Viena în urma acțiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central. Ajuns acolo la 6 noiembrie 1918, a reușit să execute trei clișee fotografice care surprind sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezența generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu și a celorlalți militari.
Urmând ruta Viena – Zagreb – Belgrad – Timișoara, Mârza a reușit să ajungă acasă cu patru zile înainte de desfășurarea Marii Adunări Naționale. De acolo a plecat în dimineața zilei de 1 decembrie către Alba Iulia, nu înainte însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi.
Samoilă Mârza este fotograful care a realizat singurele clișee fotografice care surprind Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918
Și-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu, iar după ce a fost mobilizat și trimis pe front, în Primul Război Mondial, a fost în serviciul topografic și fotografic al armatei. A continuat să fotografieze întreaga viață însă, deși fotografiile sale au ajuns celebre dincolo de granițele țării, Samoilă Mârza a murit în sărăcie, pe 19 decembrie 1967. A murit de foame, uitat de mai marii zilei și, mai ales, de oameni…
Un scurt fragment din cartea “Brazii se frâng dar nu se îndoiesc”, de Ion Gavrilă Ogoranu.
“După un timp, n-a mai venit pe la noi. Soţia a întrebat de el, dar nu ştia nimeni ce-a făcut; apoi am aflat că a fost găsit într-o burdă rece (casă dărăpănată), mort cine ştie de când.
După moartea lui, şi după ce «geniul Carpaţilor» ne-a «redat istoria», fotografiile lui Samoilă Mârza au început să aibă trecere, intrând şi în manualele şcolare. Careva a scos chiar o broşură despre viaţa şi activitatea lui. Dar n-a ştiut sau i-a fost ruşine să scrie că cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a răbdat mizerie şi a murit de foame”
