Selectați pagina

200 Specii De Pasari Surprinse Prin Fotografie!

200 Specii De Pasari  Surprinse Prin Fotografie!

   Un album cu 200 specii de pasari, surprinse de membrii grupului, La Conacul Fotografilor!

Acesta nu se doreste a fi un ghid sau proiect stiintific ci doar un mijloc mai facil de a recunoaste multe din pasarile ce le fotografiem de acum incolo, fiind un proiect de grup, putem spune ca este si o mica rasplata pentru munca depusa! Nu stiu daca 200 de specii sunt multe sau putine dar aceste fotografii au fost surprinse in mai multe locatii de pe glob! 

Noi speram sa ne apropiem de 300 de specii in viitorul apropiat!

ACVILA TIPATOARE MICA (Clanga pomarina)

Este o pasăre de pradă de mărimea unei găi roșii (Milvus milvus) mai mari, totodată fiind și cea mai comună specie de acvilă din România, țară care cuprinde 22% din populația cuibăritoare a Europei

Hrana sa este alcătuită din 67% rozătoare și alte mamifere mici (șoareci de câmp, iepuri, nevăstuici, etc.), 21% broaște și 12% păsări (nu mai mari decât un sturz), insecte (lăcuste, greieri) și reptile (șerpi și șopârle).

ACVILA TIPATOARE MICA Clanga pomarina RACOS JUD. BV COMSA BOGDAN 1 resize

ACVILA TIPATOARE MICA Clanga pomarina RACOS JUD. BV COMSA BOGDAN 2 resize

ACVILA TIPATOARE MICA Clanga pomarina RACOS JUD. BV COMSA BOGDAN 3 resize

Foto: Comsa Bogdan – RACOS, BRASOV, ROMANIA


ALCA ATLANTICA

Alca atlantica Anglia Tibi Nica resize

Alca atlantica Anglia Tibi Nica 1 resize

Foto: Tibi Nica – ANGLIA


ALCA CU OGLINDA

Alca cu oglinda Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Alca cu oglinda Belgia Stefan Ciprian Momitaj resize

Foto: Stefan Ciprian Momita – BELGIA


ALCA NORDICA

Alca nordica Anglia Tibi Nica resize

alca nordica UK Tibi Nica

Foto: Tibi Nica – ANGLIA


ALUNAR (Nucifraga caryocatactes)

Numit și nucarnucșoarăgaiță de muntegaiță alpină (subspecia siberiană macrorhynchos este numită în română alunar răsăriteangaiță de munte cu cioc subțirealunar cu cioc subțiregaiță alpină cu cioc subțire), este o pasăre de munte, obișnuită în Carpați, din familia corvidelor.

În România este o specie sedentară, întâlnită în pădurile de conifere din Carpați; toamna și iarna coboară după hrană și în cele de foioase (fag).

Alunar Nucifraga caryocatactes 2 Paltinis Ro Daniel Contiu

Alunar Nucifraga caryocatactes Paltinis Ro Daniel Contiu

Foto: Daniel Contiu – PALTINIS – ROMANIA


ANI CU CIOC

Ani cu cioc fin Brazilia Cezar Gabriel

Foto: Cezar Gabriel – BRAZILIA


AUSEL CU CAP GALBEN (Regulus regulus)

Cuibareste in paduri de conifere si foioase, in special in zonele unde gaseste pini, dar in timpul iernii ajunge si in parcuri si gradini. Este cea mai mica pasare din Romania si din Europa, lungime a corpului de 9-10 cm, anvergura de 16-18 cm, masa corporala de 4,5-7 g. Partile superioare sunt de culoare oliv-verzui, cu abdomenul galben pal. Masculul are o coroana de culoare galben-portocaliu intens, marginita cu dungi negre, in timp ce coroana femelei este portocalie cu negru. Aripile sunt inchise la culoare, cu doua dungi albe, ochii negri inconjurati de un cerc albicios, iar ciocul subtire si ascutit este negru. Se hraneste cu insecte mici, paianjeni si iarna chiar si cu seminte. In libertate, traieste pana la doi ani.

https://pasaridinromania.sor.ro/Ausel-cu-cap-galben

Ausel cu cap galben Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

Ausel cu cap galben Belgia Stefan Ciprian Momita resizeFoto: Stefan Ciprian Momita – BELGIA

Ausel cu cap galben Bucuresti Vali Chiper resize

Foto: Vali Chiper – ROMANIA


AUSEL SPRANCENAT (Regulus ignicapilla)

Poate fi întâlnit într-o varietate de habitate de pădure, de la conifere la amestec, cu precădere în pădurile de molid și brad. Seamana foarte bine cu auselul cu cap galben, dar este mai solid, cu lungimea corpului intre 9 si10 cm, anvergura de 13-15 cm, masa corporala medie de 4-7 g. Partile superioare sunt de culoare verde-oliv cu pete galbene pe umeri si doua dungi albe pe aripi, in timp ce partile inferioare sunt de culori palide. Crestetul este galben, cu o dunga neagra si centru portocaliu la masculi. Masculul are si o spranceana alba distinctiva, cu o dunga neagra langa. Se hraneste cu nevertebrate mici. Longevitatea in libertate este de doi ani.

Ausel sprancenat Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Foto: Stefan Ciprian Momita – BELGIA


BARZA ALBA  (Ciconia ciconia)

este o pasăre mare din familia CiconiidaePenajul⁠(d) său este în principal alb, cu aripile parțial negre. Adulții au picioare portocalii lungi și ciocuri roșii lungi, și măsoară în medie 100–115 cm de la vârful ciocului până la capătul cozii, cu o anvergură a aripilor de 155–215 cm. Cele două subspecii, care diferă ușor în mărime, se reproduc în Europa (în nord până în Finlanda), 

Barza alba Ludus Romania Levi Bagy resize

FOTO: LEVI BAGY – LUDUS – ROMANIA

barza alba vadu constanta romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – CONSTANTA – ROMANIA

BARZA ALBA Ciconia ciconia ROTBAV JUD. BV COMSA BOGDAN resize

FOTO: COMSA BOGDAN – BRASOV – ROMANIA


BARZA NEAGRA (Ciconia nigra)

Este o pasăre migratoare din ordinul ciconiformelor (Ciconiiformes), familia ciconiidelor (Ciconiidae) cu o talie foarte mare, de culoare neagră cu partea inferioară albă, răspândita în pădurile de foioase și rășinoase aflate lângă marginea apelor din zonele temperate ale Europei și Asiei. Are ciocul, gâtul și picioarele lungi; nu are glas, clămpănește prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte și se hrănește cu vertebrate (mai ales cu pești, dar și cu broaște, tritoni) și nevertebrate (insecte mari). Cuibărește rar în România și pleacă în sezonul rece.

Barza neagra Grecia Sorin Tudorica 2 resize

Barza neagra Grecia Sorin Tudorica resize

FOTO: SORIN TUDORICA – GRECIA


BATAUS  (Philomachus pugnax)

Este o pasăre migratoare care face parte din familia „Scolopacidae” și apare frecvent în perioadele de pasaj vara în delta Dunării și regiunea litoralului Mării Negre, însă nu cuibărește în România.

Bataus Gorj Cornel Gusat resize

FOTO: CORNEL GUSAT – GORJ


BECATINA COMUNA (Gallinago gallinago)

Becaținele sunt păsări de talie medie (25 – 28 cm) la care caracteristic este ciocul lung. Ochii sunt așezați lateral, asigurându-le o rază vizuală mare. În comparație cu alte păsări de baltă, picioarele sunt mai scurte. Abdomenul păsării este albicios, iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriță brună. Ca aspect, tineretul se poate distinge cu greu de păsările adulte.

Becatina comuna Franta Stefan Ciprian Momita resize

Becatina comuna Sicilia Stefan Ciprian Momita 1 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – FRANTA


BLACK-NECKED STILT  (Himantropus mexicanus)

Arealul natural este din coasta  Californiei traieste in  cea mai mare parte a vestului Statelor Unite ale Americii

Această pasăre este abundentă local în Valea San Joaquin, unde iernează de obicei.

Adulții au o lungime de aproximativ 36 cm. Au picioare lungi roz și o factură neagră lungă subțire. Sunt albi sub și au aripi și spatele negru. Coada este albă cu o bandă gri.

Black necked Stilt Himantropus mexicanus Berlin Germania Bajan Sorin resize 1

FOTO: BAJAN SORIN-BERLIN


BOAT BILLED HERON, BELEM

Boat billed heron Belem Brazilia Cezar Gabriel

FOTO: CEZAR GABRIEL – BRAZILIA


BOTGROS (Coccothraustes coccothraustes)

Este o pasăre denumită după ciocul ei puternic cu care poate sparge ușor sâmburii de cireșevișine etc. Botgrosul face parte din familia Fringillidae. Arealul de răspândire este EuropaAfrica de Nord, dar și Asia de Est și Japonia. Are penajul cafeniu-roșcat cu negru la bărbie și la aripi. Cuibărește în arborii și arbuștii din regiunile deluroase și de șes, îndeosebi în pădurile luminoase. Ouăle depuse în aprilie-mai, circa cinci într-un cuib, sunt verzi-albăstrui sau cenușii, fiind pătate cu negru. Incubația durează 13–14 zile, ouăle fiind clocite preponderent de femelă

Botgros juvenil Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Botgros Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


BRUMARITA DE PADURE (Prunella modularis)

Reprezintă o familie restrânsă de păsări, care cuprinde ca. 12 specii răspândite în regiunile temperate și reci în ținuturile montane din Europa și Asia; pot ajunge până la limita zăpezilor eterne. Ele seamănă cu Turidele și Fringilidele. Păsările trăiesc ascunse de obicei pe sol printre ieburi, fiind păsări foarte prudente.

Brumarita de padure Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


BRUMARITA DE STANCA (Prunella collaris)

Este o pasare cantatoare din tara noastra care face parte din mica familie a brumaritelor Prunellidae. Aceasta pasare apare in Europa Centrala, cloceste frecvent in Germania doar la altitudini mari in Muntii Alpi.

Brumarita de stanca este o pasare ce iubeste indeosebi Masivul Bucegi.

Acolo poate fi observata frecvent, in biotopul ei preferat de padure, la altitudini mai mari de 1500 m. Ea zboara pe distante scurte, la inaltimi mici, in linie dreapta si ciuguleste insecte cu ciocul pe pajistile alpine si stancoase, fiind mereu preocupata de gasirea hranei. Mananca tot felul de insecte mici, larve de insecte, paianjeni, seminte de plante si melci. In lunile de iarna ea cauta seminte, deseori se adaposteste pe langa satele de munte si cabanele de schi unde gaseste si alte surse de hrana.

https://destepti.ro/brumarita-de-stanca

BRUMARITA DE STANCA Prunella collaris VALEA MASIVUL FAGARAS COMSA BOGDAN resize

BRUMARITA DE STANCA Prunella collaris VF. VANATAREA LUI BUTEANU MASIVUL FAGARAS COMSA BOGDAN resize

FOTO: COMSA BOGDAN – MASIVUL FAGARAS-ROMANIA


CALIFAR ALB  (Tadorna tadorna)

Toate păsările din această grupă, care sunt de fapt o formă trecere de la rațe la gâște, sunt păsări acvatice, trăiesc pe pajiști sau lunci de pe malul apelor curgătoare sau stătătoare, ca Marea Wadden. Ele au picioarele mai lungi ca rața, fiind mai apropiați din punct de vedere morfologic de gâscă. Mai ales în perioada de împerechere călifarii sunt foarte agresivi, femelele determină masculii să gonească toate păsările din zona cuibului.

Califar alb Irlanda Bogdan Pasca resize

Califar alb Irlanda Bogdan Pasca 1 resize

FOTO: BOGDAN PASCA – IRLANDA

califar alb vaduconstanta romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – CONSTANTA, ROMANIA


CALIFAR ROSU (Tadorna ferruginea)

Călifarul (Tadorna) este un gen de păsări de baltă, care face parte din ordinul Anseriformes, familia Anatidae. Mai este denumit și „Kasarka” denumire care provine din limba rusă. Subfamilia Tadornidae cuprinde 7 specii, diferențiate după aspectul și comportamentul păsărilor. În România se întâlnesc 2 specii: călifarul alb (Tadorna tadorna) și călifarul roșu (Tadorna ferruginea).

califar rosu fagaras romania angela bocse

FOTO: ANGELA CODRINA BOCSE – FAGARAS, ROMANIA


CANARAS (Serinus serinus)

Canarul salbatic este o pasare relativ noua in fauna tarii noastre. In perioada 1950 era mentionata ca o pasare sporadica la noi in tara. Astazi canarasul este prezent pe tot teritoriul tarii, in special in zonele impadurite de deal si munte si sunt exemplare care au devenit sedentare si raman si in perioada iernii. Este des intalnit si in parcurile si gradinile oraselor de munte. Canarasul este o pasare specifica pentru zona mediteraneana insa pe perioada verii sunt exemplare care migreaza catre interiorul continentului.

  Coloritul general al penajului este galben-cenusiu. Masculul are nuantele de galben mult mai pronuntate decat la femela. Canarasul este cea mai mica pasare din familia ei. Lungimea corpului este de 12 cm, anvergura aripilor de 20 cm si greutatea de 12-15g.

https://www.animale-salbatice.ro/canaras-serinus-serinus.html

Canaras Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO VALI CHIPER -BUCURESTI ROMANIA


CANEPAR (Carduelis cannabina)

Este o pasăre cântătoare din familia fringilidelor, de circa 14 cm, cu pene roșii pe cap, gât și pe laturile pieptului, cafenii pe spate și albe pe abdomen, gușa și aripi. Este răspândită în Europa, Asia de Vest și Africa de Nord. Este o pasăre sedentară, dar multe păsări din nordul Europei și Asiei migrează spre sud pentru a ierna. Cuibărește în tufișuri, mai ales în ținuturile joase și deluroase, dar urcă și pe văile râurilor, la intrarea acestora în munți. Depune în luna aprilie 4-6 ouă albăstrui-albicioase cu puncte ruginii. Pe sezon scoate 2 rânduri de pui. Clocitul durează 12 zile și este asigurat îndeosebi de femelă. Se hrănește cu semințe și boabe de plante sălbatice și cultivate, mai rar cu insecte.

Canepar Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Canepar Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


CAPINTORTURA (Jynx torquilla)

Pasarea cap-intortura este migratoare, se ridica uneori la altitudini de 2500 m, zboara ondulat si se hraneste cu furnici, omizi, larve si pupe de furnici pe care le prinde direct din musuroi cu ciocul tare si limba lipicioasa. Are ochii mici ca doua margelute maronii si picioarele scurte dar robuste prevazute cu gheare tari, ascutite adaptate sa se tina cu usurinta de scoarta copacilor in pozitie verticala la fel ca o ciocanitoare.

Aceste pasari isi fac cuiburile in scorburile abandonate de ciocanitori, in perioada de imperechere masculii canta incontinuu pentru a face curte femelelor. Cantecul de nunta se aude de la sfarsitul lunii aprilie pana la inceputul lunii mai. Uneori cuibul este facut sub streasina caselor, sau in cuiburile altor pasari de pe crengile salciilor, plopilor, ciresilor sau mestecinilor. Perioada clocitului incepe la sfarsitul lunii mai cand femela depune un numar de oua ce variaza intre 5-14, dar cel mai adesea este de 7-10. Ouale sunt albe, ovale, clocite de femela, iar dupa eclozarea lor apar puii care la inceput au ochii inchisi, corpul golas si sunt hraniti cu pupe de furnici de ambii parinti. Dupa o saptamana ei deschid ochii, iar dupa inca doua saptamani reusesc sa zboare. Acestor pasari nu le pasa de curatenia din cuib, astfel in cateva saptamani acesta devine o scorbura plina de gunoi in adevaratul sens al cuvantului.

https://chettusia.com/ro/birds/capintortura-jynx-torquilla

Capintortura Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO: VALI CHIPER – BUCURESTI ROMANIA


CARACARA CU CAP GALBEN (Milvago chimachima)

Este o pasăre de pradă din familia Falconidae . Se găsește în America de Sud tropicală și subtropicală și în partea de sud a Americii Centrale . Spre deosebire de șoimii din aceeași familie, caracara nu este o pasare răpitoare rapidă, dar este destul de lentă și adesea se hrănește cu leșuri .

Caracara cu capul galben are 41–46 centimetre (16–18 in) în lungime și cântărește 325 grame (11,5 oz) în medie. Ca multe alte păsări de pradă, [8] femela este mai mare decât masculul, cu o greutate de 310–360 grame (11–13 oz) în comparație cu cea a bărbaților de 280–330 grame (9,9–11,6 oz). În afară de diferența de dimensiune, nu există nici un dimorfism sexual semnificativ în această specie. Adulții au un cap oranj, cu o dungă neagră în spatele ochiului. Partea superioară a penajului este maro cu pete palide distinctive pe penele de zbor ale aripilor, iar coada este barată crem și maro.

Caracara cu cap galben Manaus Brazilia Cezar Gabriel

FOTO: CEZAR GABRIEL – MANAUS BRAZILIA


CHIRA POLARA  (Sterna paradisaea)

Păsările au cuibul frecvent în colonii mari pe sol sau pe stânci. Cuiburile sunt așezate unul lângă altul ele fiind de regulă numai o gaură în pământ. Sternidaele de pe malurile apelor continentale construiesc cuiburi mici așezate des pe vegetații acvatice plutitoare. Rândunicile de mare înoată rar, hrana care constă din peștișori o procură prin plonjare în apă. Majoritatea sunt bune zburătoare. Unele specii migrează iarna de pe litoralurile din Europa Centrală peste 40.000 km [1] până în emisfera sudică în Antarctica, ca vara să se reîntoarcă în nord.

Chira atlantica Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


CHIRA DE BALTA (Sterna hirundo)

Ruda a pescarusilor, de 35 cm. Are corpul alungit, ciocul relativ lung, picioarele scurte si aripile lungi si inguste.

Adultii vara au crestetul negru, spatele cenusiu deschis, abdomenul alb. Ciocul are o culoare rosie, cu varful negru. In penaj de iarna si juvenilii au fruntea alba si penajul aripii ceva mai pestrit. Culorile ciocului si picioarelor sunt mai estompate sau mai inchise decat in penajul nuptial al adultului.

Produce diferite sunete ascutite.

Zboara foarte bine, frecvent plonjand in apa dupa pestisorii cu care se hraneste. Cuibareste mai ales in delta, sudul si estul tarii, in diferite balti si plaje, unde cuiburile pot fi apropiate. Este o pasare migratoare protejata. https://chettusia.com/ro/birds/chira-de-balta-sterna-hirundo

chira de balta delta dunarii romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – DELTA DUNARII, ROMANIA

Chira de balta Sterna hirundo Galati Laurentiu Lupascu resize

Chira de balta 1 Sterna hirundo Galati Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – GALATI ROMANIA


CHIRIGITA CU OBRAZ ALB (Chlidonias hybrida)

Chirighița cu obraz alb (Chlidonias hybrida) este o chiră de talie mică spre medie, cu lungimea de 24-28 de centimetri. Are aripile mai rotunjite și coada scurtă și ușor bifurcată.
În România, specia este oaspete de vară. Cuibărește colonial în zone cu apă mică și mlaștini, cuiburile fiind situate pe vegetația acvatică emergentă, chiar și pe frunze de nufăr, la 1-2 metri distanță.
Puii pot părăsi cuibul la o zi după eclozare și se ascund în vegetație. Sunt hrăniți în continuare de părinți timp de câteva săptămâni.
Se hrănește în principal cu insecte terestre și acvatice, pe care le prinde fie de pe suprafața apei, fie în zbor.

Chirighita cu obraz alb Comana Romania Bajan Sorin 2 resize

Chirighita cu obraz alb Comana Romania Bajan Sorin 1 resize

FOTO: BAJAN SORIN – DELTA DUNARII, ROMANIA


CINTEZA DE IARNA (Fringilla montifringilla)

Specie nordică, caracteristică pădurilor din taiga şi de mesteacăn, ne vizitează periodic iarna, uneori în stoluri mari. Cromatica penajului variază în funcţie de sezon; cea familiară masculului este dinspre cap, peste spate şi coadă, neagră, aripile sunt cărămizii cu negru şi alb sub forma a două benzi, pieptul are culoarea cărămidei arse iar cea a abdomenului este albă. Iarna penele negre devin cărămiziu-roşcate. Femela poartă întreg anul o haină asemănătoare masculului dar mai ştearsă. Nu cuibăreşte la noi în ţară.

https://chettusia.com/ro/birds/cinteza-de-iarna-fringilla-montifringilla

Cinteza de iarna Stefan Ciprian Momita 2 resize

Cinteza de iarna Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


CINTEZA (Fringilla coelebs)

Este o pasăre migratoare de talie mică (14 – 18 cm), din famila Fringillidae. Ea este răspândită în România din ținuturile cele mai joase, ca pădurile de sălcii din delta Dunării, până în regiunile de munte cu pășuni alpine și jnepeni ajungând la altitudinea de 1.500 m deasupra n.m.. Arealul de răspândire a cintezei cuprinde regiunile din EuropaAfrica de Nord și Asia de Sud VestCinteza mascul Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Cinteza femela Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


CIOARA DE SEMANATURA (Corvus frugilegus)

Este una dintre cele patru specii europene de păsări care fac parte din punct de vedere taxonomic din genul Corvus, familia Corvidae. Varianta cea mai mare dintre C. frugilegus frugilegus are un cioc puternic cu penajul negru, fiind răspândite din Europa de Vest până în stepele din Asia, ținutul Altai. Cealaltă variantă (subspecie) C. frugilegus pastinator, este mai mică cu penajul întunecat cu nuanțe purpurii, ajunge în Asia spre est până la coasta Pacificului.

CIOARA DE SEMANATURA Corvus frugilegus BRASOV COMSA BOGDAN resize

FOTO: COMSA BOGDAN – BRASOV, ROMANIA

cioara de semanatura Uk Tibi Nica

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


CIOARA GRIVA  (Corvus cornix)

Este o pasăre eurasiatică din genul ciorilor. Larg răspândită, este de asemenea cunoscută local ca „cioara scoțiană”, „cioara daneză”, și „corbie” sau „cioara gri” în Irlanda. Se găsește în nordul, estul și sud-estul Europei, precum și în unele părți din Orientul Mijlociu. Are capul, gâtul și coada negre, restul fiind cenușie. Ca și alte corvide este omnivor și oportunist.

cioara grivaplaja sulinaSulinaRomania Brandiburu Elena

FOTO: BRANDIBURU ELENA – SULINA ROMANIA


CIOCINTORS (Recurvirostra avosetta)

Ciocîntorsul este o specie caracteristică zonelor de ţărmuri şi coastelor marine, cu apă salmastră sau sărată.

Hrană: Insecte, moluşte, crustacei, viermi, dar şi cu fragmente vegetale de la suprafaţa apei.

Sunt gălăgioase şi combative, alungând posibilii prădători din apropierea coloniei. Ritualul nupţial se manifestă printr-un dans între parteneri cu aplecări, atingeri şi urmăriri. http://www.pasaridinromania.ro/

cioc intors Berlin Germania bajan sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – BERLIN

 

Ciocintors Franta Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – FRANTA


CIOCANITOAREA NEAGRA  (Dryocopus martius)

Este o pasăre sedentară din familia picide. Este cea mai mare ciocănitoare din Europa, având talia unei ciori. Lungimea corpului este de 45–57 cm, iar greutate de 200–380 g. Anvergura aripilor este de circa 64-73 cm. Longevitatea maximală cunoscută este de 14 ani. Colorația penajului este de un negru lucios, cu excepția unei zone de pe cap: masculul are tot creștetul roșu, iar femela – doar partea din spate a creștetului. Coada este lungă și în formă de daltă. Ciocul este mare, puternic, alb-albăstrui sau galben și cu vârful întunecat. Picioarele sunt sur-plumburii. Spre deosebire de celelalte ciocănitori, are un zbor drept continuu, fără ondulații. 

Ciocanitoare neagra2 Olivia Nica Cluj resize

Ciocanitoare neagra Olivia Nica Cluj resize

FOTO: OLIVIA NICA – CLUJ NAPOCA, ROMANIA


CIOCANITOAREA PESTRITA MARE (Dendrocopos major)

Este o pasăre din familia picidelor (Picidae), cu o mărime de 25 cm (cât mierla neagră), de culoare tărcat alb cu negru; regiunea subcodală roșie, ciocul albăstrui, cu muchii longitudinale, dur, ascuțit la capăt și picioarele cenușiu-negricioase, masculul cu ceafa roșie; este întâlnită în regiuni împădurite, începând de la șes până în pădurile de conifere și își face cuibul în scorburi de copaci. În România este prezentă tot timpul anului și este răspândită peste tot în ținuturile împădurite de la șes la munte, până în zona coniferelor; frecventă în parcurile orașelor și terenuri de cultură cu arbori izolați. 

Ciocanitoare pestrita mare Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA

Ciocanitoare pestrita mare Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO: VALI CHIPER – BUCURESTI ROMANIA


CIOCANITOAREA PESTRITA MICA (Dendrocopos minor)

Ciocanitoarea pestrita mica prefera padurile de foioase si vaile raurilor. Este o pasare migratoare partial, destul de rara in tara noastra. 

ciocanitoarea pestrita mica isi cauta hrana sub scoarta copacilor, prinzand larvele cu ciocul ei ascutit si puternic. Isi face cuibul in trunchiul copacilor batrani. Gaura de intrarea in cuib are un diametru de cca. 2-3 cm. In luna aprilie-mai, femela depune cca. 5-6 oua, care sunt clocite timp de doua sapatamani, dupa care ies puii care sunt hraniti de ambii parinti cu insecte si larve mici.

Ciocanitoare pestrita mica Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO: VALI CHIPER – BUCURESTI ROMANIA


CIOCANITOAREA DE GRADINA (Dendrocopos syriacus)

Este o pasăre din familia picidelor (Picidae), de mărimea mierlei negre, de culoare tărcată, albă cu negru și roșu în regiunea subcaudală, cu ciocul cenușiu, dur, ascuțit, cu muchii longitudinale și picioare negre, degete și unghii puternice, pentru cățărat pe trunchiuri, masculul cu ceafa roșie; se hrănește cu diferite insecte, viermi, larve, pupe și ponte; în sezonul rece consumă și semințe tari sau boabe. Este întâlnită în mai ales în vecinătatea așezărilor omenești, în parcuri, pădurici, terenuri de cultură (livezi, grădini) cu arbori și arbuști, făcâdu-și cuibul în scorburi de copaci. În România, este prezentă tot timpul anului.

ciocanitoarea de gradina 2 Bucuresti Romania Bajan Sorin resize

ciocanitoarea de gradina Bucuresti Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – BUCURESTI, ROMANIA


CIOCARLAN (Galerida cristata)

Este o pasăre care aparține familiei ciocârliilor (Alaudidae) adică este tot o păsăre cântătoare. Mai este cunoscută și sub numele de ciocârlia moțată datorită penajului din creștetul capului, ridicat ca o creastă. Termenul din denumirea științifică –cristata– se referă la același aspect și înseamnă – crestat.

Ciocârlanul este destul de asemănător cu Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), având aproximativ aceleași dimensiuni, doar că este puțin mai îndesat.

Ciocarlan 2018 Oradea Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – ORADEA


 

CIUF DE CAMP (Asio flammeus)

Este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul Asio sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La Asio flammeus, aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare. Arealul speciei cuprinde suprafețe deschise, cu verdeață. Cuvântul flammeus se traduce din latină ca „arzător”, „de culoarea focului”.

Ciuf de camp Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


CIUF DE PADURE (Asio otus)

Este o pasăre răpitoare de noapte din familia bufnițelor (Strigidae), ordinul strigiformelor (Strigiformes) , sedentară, răspândită în Europa, Asia, Africa de Nord și America de Nord. Are o mărimea de 36 cm (între guguștiuc și porumbel). Coloritul corpului pe spate este ruginiu-gălbui deschis cu desene cenușii și brune, în formă de dungi subțiri, longitudinale; abdomenul roșiatic sau ruginiu-gălbui, amestecată cu alb, cu dungi longitudinale. Ciocul este brun, iar picioarele galben-ruginii. Urechile sunt înalte și întunecate, fața este înconjurată cu penaj galben, ochii sunt mari și aurii. Trăiește în pâlcuri de păduri, câmp deschis, zone mlăștinoase, parcuri, livezi, dumbrăvi. Cuibărește în pâlcurile de păduri folosind cuiburile vechi ale altor păsări: ciori, coțofene sau cele de veveriță, rar pe pământ, la baza trunchiurilor sau în iarba înaltă. Se hrănește cu șoareci în proporție de 90%, păsări mici. 

Ciuf de padure 2018 Oradea Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – ORADEA

ciuf de padure Buftea Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – BUCURESTI, ROMANIA

Ciuf de padure Vrancea Doru Sava resize

FOTO: DORU SAVA – VRANCEA, ROMANIA


CIUS (Otus scops)

Cunoscută și sub denumirea de ciuf pitic, face parte din familia Strigidae. Denumirea științifică este data de latinescul ‘’otus’’ pentru o bufniță cu  urechi și grecul ‘’skopos’’ – veghetor, gardian.

Este o pasare mică cu o lungime de 19–21 cm și o anvergură de 47–54 cm. Greutatea este intre 64 si 135 g . Nu prezinta dimorfism sexual. Capul și spatele sunt maro cu pete deschise la culoare, iar pe piept este de culoare deschisă cu pete maro , camumfandu-se perfect pe fundalul de la scoarta arborilor. Pe cap prezintă două moțuri (urechi) din pene , vizibile mai ales când pasarea este în stare de alertă.

http://pasaridinromania.sor.ro/Cius

Cius Otus scops 2 Gorj Romania Romeo Chitu

Cius Otus scops 1 Gorj Romania Romeo Chitu

Cius Otus scops 3 Gorj Romania Romeo ChituFOTO: ROMEO CHITU – GORJ, ROMANIA


CIUVICA (Glaucidium passerinum)

Numita si bufnita pitica sau the Eurasian Pygmy Owl cum este intalnita in limba internationala, este cea mai mica specie de bufnite din europa.

Este intalnita din Europa centrala si de nord pana in Siberia.

Este o specie sedentara, adica adultii vietuiesc an de an in acelasi loc, mai putin in iernile foarte friguroase cand acestia pot migra spre sud.

Ciuvica Olivia Nica Jud.Cluj resize

Ciuvica2 Olivia Nica jud.Cluj resize

FOTO: OLIVIA NICA – CLUJ NAPOCA, ROMANIA


COCOR (Grus grus)

Este o pasăre migratoare cu ciocul ascuțit, cu gâtul și cu picioarele lungi, cu penele cenușii și cu o pată roșie pe cap. El face parte din familia „Gruidae”, și cuprinde circa 18 specii care trăiesc în regiunile temperate și tropicale, cu excepția Americii de Sud.

În România trăiesc două specii, „Cocorul mare” (Grus grus) (114 cm), care cuibărește în delta Dunării și „Cocorul mic” (Anthrpodes virgo), care atinge 96 de cm înălțime și poate fi văzut rar deoarece este numai în trecere, cuibărind în Asia Centrală și iernând în delta Nilului.

Cocor Gdansk Poland Voicu S

Cocor Gdansk Poland resizeVoicu S

FOTO: VOICU SORIN ANDREI – GDANSK, POLONIA


COCOSAR (Turdus pilaris)

Este o pasăre migratoare insectivoră din familia turdidelor (Turdidae) cu penaj cenușiu pe cap și târtiță, brun-castaniu pe spate, ocru-portocaliu pe gâtlej, piept și flancuri cu pete mici brun-negricioase pe gâtlej și piept și pete mari triunghiulare negre pe laturile pieptului și flancuri.

Cocosar Turdus pilaris Bran Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU -BRAN, ROMANIA

Cocosar Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO VALI CHIPER -BUCURESTI ROMANIA

cocosarul Codrii Vlasiei Ilfov Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – CODRII VLASIEI, ROMANIA


CODALB (Haliaeetus albicilla)

Este o pasăre răpitoare de zi, protejată, din ordinul falconiformelor (Falconiformes), familia Accipitridae. În România este pe cale de dispariție, fiind răspândită doar în regiunea Dunării și în Delta Dunării. Este de talie mare (80–100 cm, de mărimea unui curcan), cu corpul cafeniu, coada albă, ciocul galben puternic, lung, drept, încovoiat spre vârf și picioare galbene, la fel ca și degetele; unghii negre, mult curbate. Se hrănește cu pești, broaște, șerpi, rațe, iepuri, popândăi, hoituri. Cuibărește în arbori din vecinătatea apelor.

codalb 1 lofoten norvegia condurachi irina

codlab 2 lofoten norvegia condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI -NORVEGIA

Codalb Wloclawek Polonia Voicu S

FOTO: VOICU SORIN ANDREI – WLOCLAWEK, POLONIA


CODOBATURA ALBA (Motacilla alba)

Este o pasăre de dimensiuni mici, din familia Motacillidelor. Trăiește pe arii extinse, în EuropaAsia și nordul Africii. Exemplarele din nordul Europei și Asiei, migrează iarna în sud, uneori până în nordul Africii, dar cele din regiunile cu climă mai blândă rămân sedentare.

Fiind o pasăre insectivoră preferă zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri sau râuri. Exemplarele care trăiesc în zone urbane s-au adaptat la noul habitat.

Cuibărește în crăpăturile stâncilor, uneori pe sol, adesea chiar și pe structuri antropice.

Codobatura alba Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

Codobatura alba Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


CODOBATURA DE MUNTE (Motacilla cinerea)

Cuibareste in lungul paraielor si a raurilor de munte, uneori langa lacuri si rauri incet curgatoare. In timpul migratiei si pe langa alte tipuri de ape curgatoare sau stagnante. Are coada foarte lunga, chiar mai lunga decat a codobaturii albe. Galben pe partea inferioara a corpului, mai intens in regiunea anala; dorsal cenusie; remigele negricioase cu borduri albe. Vara, gatlejul masculului este negru, al femelei mai mult sau mai putin marcat cu negru. Cand se indeparteaza in zbor,se vad tartita galbena si o dunga alba pe piept (formata de baza alba a tectricelor alare). De dedesubt, dunga de pe aripa este si mai pronuntata in lumina puternica. Juv. are galben doar pe tartita si in regiunea anala, pieptul este crem. Se deosebeste de juv. de codobatura galbena prin tartita galbuie

Codobatura de munte Motacilla cinerea Dublin Irlanda Nicusan Raluca Domnisoara Raluca resize

FOTO: NICUSAN RALUCA – DUBLIN, IRLANDA

Codobatura de munte Motacilla cinerea Galati Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – GALATI ROMANIA


CODOBATURA GALBENA  (Motacilla flava)

Este o mică pasăre cântătoare din familia Motacillidae. Este o specie clocitoare, destul de comună în România, pe pajiști umede, în apropierea apelor.

Codobatura galbena Botosani Burlacu Lush 1 resize

Codobatura galbena Botosani Burlacu Lush 2 resize

Codobatura galbena Botosani Burlacu Lush resize

FOTO: BURLACU LUSH – BOTOSANI, ROMANIA


CODROS DE MUNTE  (Phoenicurus ochruros)

Este o pasăre mică cântătoare, migratoare, insectivoră din familia muscicapidelor (Muscicapidae). Sunt recunoscute cinci subspecii: ochrurosgibraltariensissemirufusphoenicuroides și rufiventris. Subspecia gibraltariensis cuibărește în majoritatea țărilor din Europa Cuibărește în locuri stâncoase cu vegetație rară, inclusiv pe pantele stâncilor cu vegetație xerofitică, în albiile din văile râurilor montane, pe culmile munților stâncoși până la limita zăpezilor. În Carpați cuibărește mai ales pe pantele montane acoperite cu ienupăr, grohotișuri și galet. În ultimele decenii a devenit foarte antropofilă și s-a adaptat la habitate artificiale similare din sate și orașe unde cuibărește în locurile mai pustii care imită mai îndeaproape habitatele stâncoase

Codros de munte Phoenicurus ochruros Sibiu Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – SIBIU, ROMANIA

Codros de munte Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


CODROS DE PADURE (Phoenicurus phoenicurus)

Numit și codroșul de grădină, este o pasăre mică cântătoare, insectivoră din familia muscicapidelor (Muscicapidae), la care penajul masculului este roșu-portocaliu pe coadă și piept, cenușiu pe creștet și spate, negru pe obraji și gușă, alb pe frunte și abdomen; femela este cafenie, dar are coada tot roșie. Este o pasăre destul de comună în Europa, nord-vestul Africii, nordul Asiei (până în centrul Siberiei, Kazahstan, Mongolia, nord-vestul Chinei) în vestul Turciei. Este o specie migratoare, locurile de iernare fiind în Africa la sud de Sahara și sud-vestul Peninsulei Arabice. Cuibărește în păduri bătrâne de foioase sau mixte, dar și în grădini, parcuri, iar la nord și în păduri bătrâne de pin

Codros de padure Borsec Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – BORSEC, ROMANIA


COJOAICA DE PADURE (Certhia familiaris)

Este o pasăre insectivoră, cățărătoare, sedentară, din ordinul paseriformelor răspândită în Eurasia, inclusiv în România și Republica Moldova. În România rămâne și iarna și este răspândita aproape în toate pădurile, la șes și la munte, unde urcă până în zona coniferelor; preferă pădurile mari cu arbori bătrâni. De asemenea, în parcuri, grădini, chiar livezi, însă numai unde sunt copaci bătrâni. Cuibărește în găuri mici din arbori sau sub scoarța lor. Este o specie sedentară, iarna fiind înclinată spre eratism.

 

Cojoaica de padure Gdansk Polonia Voicu S

FOTO: VOICU SORIN ANDREI – GDANSK, POLONIA


CORB DE MARE

Corb de mare Anglia Tibi Nica 1 resize

Corb de mare Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


CORB DE MARE BRUN

Corb de mare brun Brazilia Cezar Gabriel

FOTO: CEZAR GABRIEL – BRAZILIA


CORB (Corvus corax)

Cunoscut sub numele de Corbul nordic, este o pasăre cântătoare mare, în întregime neagră. Găsit în întreaga emisferă nordică, este cea mai întâlnită dintre toate ciorile. Există cel puțin opt subspecii ale corbului. Este una dintre cele mai mari două ciori, alături de Corbul Thick-Billed, și este probabil cea mai grea pasăre cântătoare. La maturitate corbul comun are între 56 și 69 cm în lungime, cu greutăți înregistrate variind de la 0,69–1,63 kg. Corbul comun de obicei trăiește aproximativ de la 10 la 15 ani în sălbăticie, cu toate că unele exemplare au fost înregistrate cu durata de viață de până la 40 de ani.

 

 

Corb Olivia Nica Toplita resize

FOTO: OLIVIA NICA – TOPLITA, ROMANIA


CORCODEL MARE (Podiceps cristatus)

Corcodelul mare este o prezenta permanenta in Delta Dunarii.Cu o lungime de cca. 50 cm, anvergura aripilor 85-90 cm,aceasta frumoasa pasare acvatica traieste in apele putin adanci ale deltei,fiind de gasit pe japse si lacuri bogate in vegetatie. Isi face cuibul pe mici plauri de frunze de nufar sau popandoci de rizomi de stuf,nedepinzand de fluctuatiile nivelului apelor in primavara. In timpul dansului nuptial cele doua exemplare,uneori trei, danseaza pe suprafata apei intr-o succesiune de miscari rapide,simultane de o eleganta aparte. Este cunoscut ca-si poarta cei trei sau patru pui pe spate scufundandu-se impreuna cu acestia atunci cand e nevoie.

Corcodel mare Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA

Corcodelul mare 2018b Paleu BH Szabo Claudiu resize

Corcodelul mare 2018a Paleu BH Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – PALEU

corcodelul mare Marea Neagra Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – MAREA NEAGRA, ROMANIA


CORCODEL MIC (Tachybaptus ruficollis)

Face parte din acea categorie de păsări de baltă care se scufundă înoată sub apă şi apar de sub oglinda noianelor, te miri unde, cu gând parcă ştrengar ivit dintr-o cimilitură cu final anevoios de prevăzut. Bănuind pericol în preajmă îşi urcă puii pe spinare cu care, ocrotiţi de ţiitura strânsă a aripilor, dispare în adâncuri spre a răsări în locuri lipsite de ochiul iscoditor al ameninţării.

Pitic în rândul corcodeilor ştiuţi în ţară şi poate fi uşor confundat de cei nepricepuţi cu un boboc. Coloritul diferă în funcţie de sezon, vara are obrajii, bărbia şi partea anterioară a gâtului maronii cu o pată galbenă ivită la colţurile gurii; iarna este brun-cenuşiu pe tot corpul, cu stropitura din cotul gurii slab vizibilă.

Corcodel mic Dublin Petrica Bratila resize

Corcoidel Mic Dublin Petrica Bratila resize

FOTO: PETRICA BRATILA – DUBLIN


CORCODEL CU GAT NEGRU (Podiceps nigricollis)

Este o pasare de apa incantatoare si ca orice lucru frumos este si foarte rara si greu de observat. Corcodelul cu gat negru este raspandit in toata Europa insa doar ca prezenta izolata si foarte rara. Populatii mai dense de corcodel cu gat negru sunt intalnite in Europa de Est. De obicei cuibareste in colonii mixte, impreuna cu alte specii de corcodei sau chiar alte specii de pasari de apa. Iarna migreaza catre zonele litorale ale Marii Mediterane.

  Penajul este mult mai viu colorat in perioada verii. Nu exista diferente majore intre femela si mascul. Spatele, aripile, gatul si capul sunt de culaore neagra. Impresionanti sunt ochii de un rosu aprins si sprancenele stufoase galbui. Lateralele sunt ruginii-roscate iar in zbor se poate observa cate o dunga alba pe aripi. Penajul corcodelului cu gat negru devine mult mai sters pe perioada iernii cand apar nuantele de cenusiu. Lungimea corpului este de 28-34 cm, anvergura aripilor este de 55-60 cm iar greutatea maxima de 350 g.

  Corcodelul cu gat negru este un scufundator desavarsit. Prin aceasta metoda reuseste sa-si procure hrana care este alcatuita din insecte, viermi, moluste si pesti, dar si sa scape de pradatori. Cand pericolul este aproape, se scufunda si poate iesi la suprafata la 20-30 de metri distanta.

Corcodelul cu gat negru 2018a Oradea Szabo Claudiu resize

Corcodelul cu gat negru 2018b Oradea Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – ORADEA

corcodelul cu gat negru Marea Neagra Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – MAREA NEAGRA, ROMANIA


CORCODELUL CU GAT ROSU (Podiceps griseigena)

Corcodelul cu gat rosu (45 cm). Ceva mai frecvent ca număr decît corcodelul mare, este întâlnit îndeosebi în bălţile Deltei. Are corpul cafeniu, iar gâtul ruginiu. Cuibul plutitor, ancorat de plante acvatice, este construit la fel ca cel al corcodelului mare. Depune o dată, mai rar de 2 ori pe an, pe la începutul lunii mai, 4—5 ouă albicioase. Clocirea este asigurată de ambii părinţi şi durează 22—24 de zile, timp în care ouăle devin brun-murdare. Puii se comportă şi se hrănesc asemănător cu cei ai corcodelului mare. Toamna migrează spre ţinuturile de iernare din nord-vestul Africii, nord-estul Mării Mediterane şi sudul Mării Caspice. In Delta Dunarii sunt cateva zone sigure unde cuibareste

corcodelul cu gat rosu Bajan Sorin Delta Dunarii Romania resize

FOTO: BAJAN SORIN – DELTA DUNARII, ROMANIA


CORMORAN MARE (Phalacrocorax carbo)

Cormoranii sunt cunoscuti si sub numele de batlani, sunt pasari acvatice de talie mare, sociabile, cu penajul de obicei de culoare inchisa, variaza de la verde-negricios la cenusiu-negricios sau chiar predomina negrul. Ciocul este de lungime mijlocie, cu varful indoit in jos asemanator cu un carlig. Orificiile nazale nu sunt foarte vizibile, iar cavitatea nazala este aproape inexistenta. Astfel, datorita acestei dispozitii, apa este impiedicata sa intre in aparatul respirator cand pasarea isi scufunda ciocul in apa.

Cormoran MareGlamboacaRomania Cazan Arthur

FOTO: ARTHUR CAZAN – GLAMBOACA,ROMANIA

Cormoranul mare Oradea Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – ORADEA

cormoranul mare constanta romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – CONSTANTA – ROMANIA


CORMORAN MIC (Phalacrocorax pygmeus)

este o pasăre acvatică, parțial migratoare ce aparține familiei Phalacrocoracidae, are o talie scundă (45–55 cm) și prezintă o anvergură a aripilor de 75–90 cm. În perioada de împerechere, adulții au capul și gâtul de culoare brun-închis, iar corpul prezentă un luciu verde metalic cu pete mici, albe (prezente la ambele sexe). În restul sezonului, petele albe dispar iar pieptul devine roșu închis-brun. Are capul mic cu ochi rotunzi de culoare maro închis. Pe frunte prezintă o creastă și o dipsersie de pene albe filoplume care coboară pe gât, spate, coadă și părțile inferioare. Ciocul cormoranului mic adult este scurt, de culoare neagră, gâtul este subțire, prevăzut cu un sac gular. Juvenilii au cioc de culoare gălbuie, pe spate penajul lor este maro închis iar abdomenul și bărbia au o tentă albicioasă. Cormoranii nu prezintă glande uropigiene (glande care se găsesc la majoritatea păsărilor acvatice în zona cozii și au rolul de a secreta o substanță uleioasă care are rolul de a împiedica îmbibarea penelor cu apă), din acest motiv după fiecare plonjare în apă sunt nevoiți să-și întindă aripile pentru a le usca. 

cormoran mic bajan sorin comana resize

FOTO: BAJAN SORIN – DELTA DUNARII, ROMANIA


COTOFANA (Pica pica)

Este o specie de păsări din familia Corvidae. Este răspândită în EurasiaAfrica de Nord și America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este ușor recunoscută chiar de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. În mitologia germană, coțofana era solul zeilor, sau era considerată zeița morții „Hel”, iar în alte culturi europene fiind considerată pasărea care este solul ce aduce nenoroc. Din cauza faptului că fură mai ales lucrurile care lucesc era temută, fiind considerată în evul mediu pasărea vrăjitoarelor sau a celor certați cu legea. În Asia, în contrast cu Europa, era considerată aducătoare de noroc și amerindienii o considerau un duh, prieten al oamenilor.

Cotofana Ludus Romania Levi Bagy resize

FOTO: LEVI BAGY – LUDUS – ROMANIA

COTOFANA PICA pica BRASOV COMSA BOGDAN resize

FOTO: COMSA BOGDAN – BRASOV – ROMANIA

cotofanaBudestiCalarasi Brandiburu Elena Lolli

FOTO: BRANDIBURU ELENA – CALARASI ROMANIA


CUCUL (Cuculus canorus)

Este o pasăre migratoare care face parte din ordinul Cuculiformes, familia Cuculidae. Poate fi întâlnită în Africa de Nord și Eurasia — din Portugalia până în Irlanda, iar spre est până în Japonia și Kamceatka.

Caracteristicile acestor păsări sunt culoarea cenușie și cântecul lor prin care masculul își marchează teritoriul și care se poate asemăna cu denumirea dată păsării. Are mărimea unui porumbel suplu (30–35 cm). Pasărea nu clocește, ci femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai mici. La mascul, capul și partea superioară a corpului sunt de culoare cenușie, iar partea inferioară a corpului are o nuanță cenușie-albăstruie. Coada este lungă, pestriță și cu penele foarte grele.

Cuc Gura Vaii Romania Burcea Marius

FOTO: BURCEA MARIUS – GURA VAII, ROMANIA

cucul Crint Ro Daniel Contiu

FOTO: DANIEL CONTIU – CRINT, ROMANIA


CUCUVEA (Athene noctua

Cucuveaua este de fapt o bufniță de talie mai mică (23–27 cm), cu un penaj cenușiu deschis, având ochii (irisul) de culoare galbenă. Are o coadă scurtă, fiind o pasăre care este activă și ziua și noaptea.

Există două tipuri de bufnițe: Strigidae și Tytonidae. Bufnița vânează insecte și mamifere mai mici, inclusiv unele păsări, cu toate că unele se specializează în a vâna pește.

Oul de bufniță este mai alb și are o formă aproximativ sferică. Aceasta poate depune de la câteva până la o duzină, depunerea lor durând între o zi și trei zile. Nu eclozează în același timp.

Cucuvea Enisala Burcea Marius resize

FOTO: BURCEA MARIUS – ENISALA ROMANIA

Cucuveaua Ludus Romania Levi Bagy resize 1

FOTO: LEVI BAGY – LUDUS – ROMANIA


CUFUNDAR POLAR (Gavia arctica)

Adulții dezvoltați au o lungime cuprinsă intre 63 cm și 75 cm cu o deschidere a aripilor între 100 cm și 122 cm arătând ca o versiune mai mică a Cufundarului mare (Gavia immer). Capul este de culoare gri, gâtul negru, partea inferioară este de culoare albă cu partea de deasupra de culoare pestriță. Ciocul are culoarea gri sau albicioasă. O pată albă, prezentă pe fiecare pană, diferențiază specia de celălalte, în special de identicul Gavia pacifica.

cufundar polar 1 constanta romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – CONSTANTA – ROMANIA

ID Sorin cufundar polar Bucuresti RO resize

FOTO: ID SORIN – BUCURESTI, ROMANIA


CULIC MARE (Numenius arquata)

(55—60 cm). Cuibăreşte la noi în număr redus, în ierburile umede din vecinătatea apelor, în special în Delta Dunării şi în preajma lacurilor dobrogene. Cuibul este făcut într-o adîncitură din sol, căptuşită cu ierburi uscate şi cuprinde 4 ouă cafenii, pătate cu galben şi brun; ambii soţi clocesc circa 27—30 de zile. Ponta este depusă în mai—iunie. Penajul este cafeniu-deschis cu pete lanceolate colorate în cafeniu-închis. În timpul pasajului vine din nordul Europei. Iernează în zonele Mării Mediterane, în estul Africii şi sud-estul Indiei.

Culic mare Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA

Culic Mare Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


CULIC MIC (Numenius phaeopus)

Culic mic Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

Culic mic Belgia Stefan Ciprian Momita 2 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


DREPNEAUA NEAGRA (Apus apus)

Este o pasăre migratoare, asemănătoare cu rândunica, din familia apodide (Apodidae) răspândită în aproape toată Europa, în nordul Africii și Asia. Iernează în sudul Africii. În Republica Moldova și în România este oaspete de vară care pleacă în cursul decadei a doua a lunii august și revine în ultima decadă a lunii aprilie sau în primele zile ale lunii mai.

Aripile sunt lungi, cu primele remige foarte lungi și înguste în formă de seceră. Datorită penajului compact, aripilor foarte lungi, ascuțite și puternice, are un zbor extrem de rapid și manevrabil. Este una dintre cele mai iuți zburătoare dintre păsările lumii, alături de drepneaua mare, capabilă să dezvolte o viteză de peste 200 km pe oră. Cea mai mare parte a vieții o petrece în aer, fiind perfect adaptată la viața aeriană, în zbor își prinde nu numai hrana, dar și se împerechează, bea, sau chiar se odihnește și doarme,

Drepnea neagra 1 Apus apus Galati Laurentiu Lupascu resize

Drepnea neagra 2 Apus apus Galati Laurentiu Lupascu resize

Drepnea neagra 3 Apus apus Galati Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – GALATI ROMANIA


DUMBRAVEANCA (Coracias garrulus)

Dumbrăveanca preferă luminișurile de la liziera pădurilor, ca și pășunile sau fânețele, unde trăiesc de obicei un număr mare de insecte. În prezent, poate fi întâlnită și în parcurile mai mari. Pasărea are cuibul în apropierea apelor, unde sapă galerii în malurile din argilăgresie sau loess. În lipsa hranei se apropie și de așezările omenești. Este o pasăre activă ziua; hrana principală a ei o constituie insectele (păduchi de plante, gândaci, libelule, lăcuste, urechelnițe), amfibii, reptile mici, pe care le pândesc. Numai în timpul migrației consumă și vegetale (în special fructe).

dumbraveanca Delta Dunarii Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – DELTA DUNARII, ROMANIA


EGRETA MARE (Ardea alba)

Este in prezent o specie protejata prin lege. Numarul lor a scazut dramatic din cauza vanarii lor pentru pene ornamentale dar si din cauza schimbarii habitaului. Este o specie care se adapteaza greu prezentei omului. In Romania, egreta mare poate fi intalnita intr-o densitate mai mare in delta si foarte rar in apropierea baltilor din interiorul tarii. Egreta mare este o pasare specifica pentru S – E Europei si pentru Bazinul mediteranean. Exemplarele din S – E migreaza iarna care zona mediteraneana.

Forma corpului este caracteristica familiei stracilor, cu gatul, ciocul si picioarele lungi. Ciocul este negricios in perioada de reproduce si cuibarit ca apoi sa devina galben portocaliu. Culoare penelor este peste tot aceeasi, de un alb imaculat.  Lungimea corpului este de 85-100 cm, deschiderea aripilor de 1,5 – 1,7 m iar greutatea de 1 – 1,5 kg.

Egreta mare Zebil Burcea Marius Romania resize

FOTO: BURCEA MARIUS –ROMANIA

Egreta mare 2019 Oradea Szabo Claudiu resize

Egreta mare 2018 Oradea Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – ORADEA


EGRETA MICA (Egretta garzetta)

In tara noastra este intalnita mai ales in Lunca Dunarii, dar si in jurul altor balti din tara. Este o pasare fricoasa, sensibila la frig, migratoare, vine la noi la mijlocul lunii aprilie si pleaca la inceputul lunii septembrie.

Penajul sau este alb, picioarele si ciocul sunt negre, irisul de culoare galbena, degetele picioarelor sunt galben-verzui. Pe cap are un mot alb, pe umeri penele sunt foarte alungite, ele atarna ca niste ,,egrete”, formand astfel o mantie vaporoasa. Are o lungime de 55-65 cm, greutatea poate varia intre 350-650 g, iar deschiderea aripilor de 85-95 cm.

Egreta mica Dublin Petrica Bratila resize

FOTO: PETRICA BRATILA – DUBLIN

egreta mica vadu constanta romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – VADU – ROMANIA

Egreta mica Egretta garzetta Galati Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – GALATI ROMANIA


EIDER (Somateria mollissima)

Este o rață marină, din familia anatidelor, care trăiește în țările nordice. În Peninsula Scandinavă este protejată de om, din cauză că îi întrebuințează ouăle și penele și oamenii îi pun la îndemână lăzi de lemn pentru cuib. Eiderul cuibărește pe insulițe solitare stâncoase situate în apropierea țărmului sau în lagune costiere, lacuri și chiar râuri. Este răspândit pe coaste nord-europene și americane, mai ales acolo unde nu sunt ghețuri; efectuează migrații sezoniere de la nord la sud, ajunge până în Europa centrală și coastele nordice ale Mării Negre. Rareori poate ajunge accidental în sezonul de iarnă și în România

EIDER Somateria mollissima SAINT TROPEZ FRANTA COMSA BOGDAN resize

FOTO: COMSA BOGDAN-SAINT TROPEZ, FRANTA


ERETE DE STUF ( Circus aeruginosus )

Este o pasare de prada des intalnita in toata Europa. Prezenta sa este asociata cu apele cu intinderi de stuf insa poate fi vazut vanand si pe campiile intinse, in special in perioada migratiei. Exemplarele care cuibaresc in Europa Centrala si de Est, migreaza iarna catre Africa si Sudul Asiei. Exemplarele din Europa de Vest, de regula, nu migreaza. Cea mai mare densitate a exemplarelor de erete de stuf din Romania se afla in Delta Dunarii care este habitatul ideal pentru aceasta specie. Soseste la noi in luna martie si pleaca catre zonele de iernare in luna noiembrie.

  In cazul eretelui de stuf exista diferente destul de mari, in coloritul penajului, intre mascul si femela. Femela este de obicei mai mare decat masculul si are o coloratie bruna inchisa cu capul si “umerii” crem. La mascul este prezenta cu preponderenta culoarea gri-argintie, vizibila in special in zbor. Nuantele pot varia de la un exemplar la altul. Lungimea corpului este de 50-55 cm, deschiderea aripilor de 110-125 cm iar greutatea de 400-800g.

Erete de stuf Olanda Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – OLANDA

erete de stuf Vadu Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – VADU, ROMANIA


ERETE VANAT (Circus cyaneus)

Este o pasăre de pradă zveltă, cu o lungime de 40-50 cm și o anvergură de 100-120 cm. Zbor asemănător cu cel al eretelui de stuf Circus aeruginosus, dar poate ataca fulgerător prada, precum ulii. Această pasăre migratoare clocește pe terenurile deschise din Europa Centrală și de sud. Își face cuibul pe sol. Cuibărește în regiuni deschise și mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga și zona subalpină. Masculul gri-argintiu, cu abdomenul și târtița albe; forma petelor negre de la vârful aripii este foarte importantă pentru determinare ereților vineți, sur și alb.

Erete vanat Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


FAETON CU CIOC (Phaethon aethereus)

Deși un slab înotător, petrecând puțin timp pe apă, această pasăre de mare foarte „aeriană” este adesea întâlnită la sute de kilometri de uscat. Se hrănește plonjând în apă, uneori de la o înălțime considerabilă, pentru a prinde calmari şi pești, în special pești zburători. 

Faeton cu cioc rosu Brazilia Cezar Gabriel

Faeton cu cioc rosu Brazilia1 Cezar Gabriel

FOTO: CEZAR GABRIEL-BRAZILIA


FASA DE LUNCA (Anthus pratensis)

Fasa de lunca Belgia Stefan Ciprian Momita 2 resize

Fasa de lunca Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


FASA DE PADURE (Anthus trivialis)

Este o specie de păsări din familia Motacillidae, ordinul Passeriformes. Este o pasăre care se poate observa vara în Europa Centrală din punct de vedere optic se poate vedea destul de difcil. Ea trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă, la depistarea ei ajută cântecul specific al păsării. Fâsa de pădure este o pasăre migratoare, care iernează în savanele din Africa Centrală și Africa de Vest.

Fasa de padure Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO: VALI CHIPER – BUCURESTI, ROMANIA


FAZAN (Phasianus colchicus) 

Masculul are o coadă lungă bifurcată, iar penajul sau bogat si auriu cu pene pestrițe alb cu negru, sau galben cu cenușiu. Capul este albăstrui cu reflexe verzui. Femela are penajul de culori mai spălăcite de nuanțe galben cu cenușiu. În prezent se cunosc ca. 30 de rase, toate fiind păsări active ziua, trăind pe câmpuri cu terenuri cultivate, unde consumă de obicei o hrană de natură vegetală, iar noaptea se retrag în pădure dormind în arbori. Este o pasăre poligamă (un cocoș având 5 -6 găini), sedentară, care nu migrează iarna ci numai în căutare de hrană. Femela depune în cuib 8 – 15 ouă verzui sau brune pe care le clocește din aprilie până în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare.

Fazan Phasianus colchicus Galati Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – GALATI, ROMANIA

Fazan femela Franta Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


FERESTRAS MARE (Mergus merganser)

Este o pasăre înrudită cu rața, din familia anatidelor (Anatidae), cu ciocul zimțuit (ca un fierăstrău), răspândită în apropierea apelor de zonele împădurite din Europa, nordul și centrul Asiei și America de Nord. În România este o pasăre rară, sosind iarna din regiunile nordice ale Eurasiei, unde cuibărește, și este răspândită în regiunea Dunării și pe litoral, mai rar în interiorul țării. Iernează în Europa până la Oceanul Atlantic, în sudul Mării Mediterane și în Asia de sud-est. Are o mărime de 66-71 cm (între corb și găină) și o greutatea de 1,5-2 kg; masculii sunt cu mult mai mari decât femelele. Este una din cele mai rapide păsări de apă și cea mai mare din cele 4 specii de ferestrași; are corp aerohidrodinamic adaptat la înotul pe sub apă și la un zbor iute, viteza sa în aer poate atinge 100 km/oră. Coloritul penajului este în general alb la mascul, cu capul, spatele, vârful aripilor și coada negre. Femelele sunt cenușii cu capul cafeniu-roșcat. Ciocul este roșu închis, lung, îngust și zimțuit pentru prinderea și reținerea peștilor alunecoși. Picioarele sunt roșu-portocalii. Se hrănește cu pești.

Ferestras mare Belgia Dana Catanoiu resize

FOTO: DANA CATANOIU – BELGIA

Ferestras mare Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


 FERESTRAS MIC (Mergus albellus)

Soseşte în timpul iernii, adesea în număr mare, venind din ţinuturile nordice ale Europei şi Siberiei, unde cuibăreşte în scorburile arborilor din vecinătatea apelor. Se întîlneste atît în interiorul ţării, cît şi în bălţile Dunării; în timpul îngheţului se retrage la ţărmul mării, unde formează cîrduri numeroase, în trecut au fost cazuri cînd a cuibărit la noi în bălţile Dunării. Masculul este alb, iar remigele, coada şi nişte dungi pe aripi negre. Femela este cenuşie cu creştetul cafeniu. Primăvara, numărul lor creşte o dată cu apariţia populaţiilor ce au iernat în sud-estul Europei.

Ferestras Mic Gdansk Polonia Voicu Sorin.

Ferestras MicGdanskPolonia Voicu S

FOTO: VOICU SORIN ANDREI – GDANSK, POLONIA


 FLAMINGO ROZ  (Phoenicopterus roseus)

Este cea mai răspândită specie din familia păsărilor flamingo. Ea poate fi întâlnită în Africa, sudul Asiei

Flamingo roz Franta Stefan Ciprian Momita 1 resize

Flamingo roz Franta Stefan Ciprian Momita 2 resize

Flamingo roz Franta Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – FRANTA


FLORINTE (Carduelis chloris)

Culoarea predominanta a penajului este un verde-masliniu-galben, iar pe fata galben mai intens. Pe restul corpului apare un desen variat in nuante galbene-cenusii si albe-negre. Femela are coloritul putin mai deschis. Are o lungime de 15 cm, deschiderea aripilor de 25-28 cm, coada de 5-6 cm, ciocul de 12 mm si greutatea de 23-30 g.

Florinte Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA

Florinte Bucuresti Vali Chiper resizeFOTO VALI CHIPER -BUCURESTI ROMANIA


   FLUIERAR CU PICIOARE ROSII (Tringa totanus)

Este o pasăre migratoare limicolă din familia scolopacidelor (Scolopacidae), ordinul caradriiformelor (Charadriiformes) care cuibărește în pajiștile umede și mlaștinile din toată Europa și din regiunile temperate ale Asiei.

În România cuibărește mai ales în Delta Dunării și lacurile dobrogene, în vegetația grindurilor nisipoase sau mâloase, mai ales în sărături, alături de nagâți; este foarte numeros în pasaj. Toamna migrează spre sud-vestul Europei, țărmurile africane ale Mării Mediterane și tot sud-vestul Asiei, până în sudul Indiei, exemplare izolate rămân în România și în sezonul rece la ape sărate. În România se întâlnește subspecia Tringa totanus totanus.

Fluierar cu picioare rosii Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


FLUIERAR DE MUNTE (Actitis hypoleucos)

Este o pasăre de mărime medie, este unul dintre cei mai răspândiți fluierari din România.

El preferă aproape orice habitat, fiind găsit preponderent în zone umede aflate la altitudini cuprinse între 400-1200 m. Colonii mici se găsesc și în Câmpia de Vest, de-a lungul Dunării și în Deltă. pot fi găsite perechi cuibăritoare chiar și în zona MoldoveiCâmpiei Românesud-estul TransilvanieiMaramureșului Istoric și Podișul Dobrogei.

Fluierar de munte Franta Stefan Ciprian Momita resize

Fluierar de munte Sicilia Stefan Ciprian Momita 2 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


FLUIERAR NEGRU (Tringa erythropus)

Este o pasăre migratoare limicolă din familia scolopacidelor (Scolopacidae), ordinul caradriiformelor (Charadriiformes) care cuibărește în nordul Europei (nordul Scandinaviei și nord vestul Rusiei) și Asiei (nordul Siberiei până la peninsula Ciukotsk) în zonele de tundră împădurită precum și în turbăriile și smârcurile din taiga. Iernează în zonele mediterane din sud-vestul EuropeiAfrica de nord și ecuatorială, Delta Nilului și Asia de sud (regiunile din jurul golfului PersicIndia, sud-estul ChineiTaiwanVietnamMalaezia). Are o talie de 30 cm, în epoca cuibăritului (vara) penajul este negru cu pete mai deschise în jumătatea posterioară a corpului; iarna și în timpul pasajului penajul este cenușiu cu penele aripilor și ale cozii pătate mai închis și abdomenul alb. Se hrănește cu nevertebrate: viermi, crustacee, moluște și insecte acvatice.

În România este o pasăre de pasaj puțin numeroasă, venind din ținuturile de cuibărit din nordul Europei și Asiei, îndreptându-se spre sud-vestul Europei, Africa și Asia, unde iernează.

Fluierar negru Franta Stefan Ciprian Momita 1 resize


Fluierar negru Franta Stefan Ciprian Momita 3 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


FORFECUTA (Loxia curvirostra)

Este o pasăre mică din familia fringilide, cu ciocul puternic având vârfurile mandibulelor încrucișate ca niște foarfece, o adaptare perfectă pentru scoaterea semințelor din conurile rășinoaselor, hrana lor preferată, masculii au penele roșu-cărămizii, iar femele verzui-cenușii. Este răspândită în cea mai mare parte a Europei, în Asiei, nordul Africii, America de Nord și în America Centrală. Trăiește obișnuit în pădurile de conifere mature, alcătuite din molid, brad sau pin, mai rar în păduri de amestec. În partea de sud a arealului (în regiunea mediteraneană, în România, Africa de Nord și chiar în Asia tropicală, America Centrală) cuibărește numai în pădurile de conifere montane. În general este o pasăre sedentară, dar când hrana este insuficientă hoinărește, căutând păduri cu producție bogată de conuri, sau se deplasează în masă pe distanțe foarte lungi. În România este sedentară și trăiește numai în Carpați, unde preferă zona coniferelor, dar s-a semnalat și la limita superioară a pădurilor mixte, frecvent este întâlnită între 1300 și 1700 m; iarna uneori coboară spre văi; adesea apare în parcurile orașelor. În România populația este estimată la 280.000-560.000 de perechi cuibăritoare.

Forfecuta Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


FREGATA AGUILA 

Este o specie de pasăre din familia Fregatidae care trăiește endemic în părțile stâncoase de lângă Insula Ascension din Oceanul Atlantic. În trecut, specia trăia și pe alte insule, dar apariția omului și a pisicilor a determinat dispariția sa din acele zone; în 2002 s-a descoperit că mai existau câteva specii pe Insula Ascension.

Fregata femela matura Brazilia Cezar Gabriel

Fregata mascul matur Brazilia Cezar Gabriel

FOTO: CEZAR GABRIEL – BRAZILIA


FUGACI MARE (Calidris canutus)

Cel mai mare dintre fugaci, de talia unui bataus.Cu siguranta usor de recunoscut cand este in compania altor fugaci. La noi ajunge in varianta penajului de iarna, fara coloritul rosu cu care este impodobit in zzonele de cuibarit. Penaj cenusiu, impestritat, cioc scurt, negru. Piep pestrit, burat de coloare alba.Picioarele usor verde-galbui.

Se hraneste cu larve, insecte, tantari, deseori impreuna cu alte pasari de tarm.

Cuibareste in nordul Europei dar si al Americii, trece in migratia de iarna in exemplare putine si pe la noi, gasindu-l indeosebi in jurul lacurilor litorale, Techirghiol, Vadu.

Fugaci de mare Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


FULMAR

Oricare dintre mai multe specii de păsări oceanice asemănătoare pescărușului din familia Procellariidae (ordinul Procellariiformes), care include, de asemenea, petrelii și puștile. Numele fulmar se referă în special la cele două specii ale genuluiFulmarus. 

Fulmar Anglia Tibi Nica 1 resize

Fulmar Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


GAIE NEAGRA

(Milvus migrans)

Este o pasăre răpitoare de zi cu șapte subspecii din familia Accipitridae, asemănătoare cu uliul, cu ciocul coroiat, cu gheare puternice și cu coada bifurcată, răspândită în EuropaAsiaAfrica și Australia.

Gaia neagra Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

Gaia neagra Belgia Stefan Ciprian Momita 2 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


GAIA ROSIE (Milvus milvus)

Este o pasăre de pradă, mare, cu aripi lungi și o coadă bifurcată, din familia Accipitridae. Trăiește în Europa și nord-vestul Africii. Iarna migrează în Africa, dar câteodată este sedentară. Vânează la pădure și la câmp.

În România este o specie destul de rară.

Gaie rosie Anglia Tibi Nica 1 resize

Gaie rosie Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


GAINUSA DE BALTA (Gallinula chloropus)

Este o pasăre semiacvatică migratoare din familia ralide de mărimea unui porumbel sălbatic cu penajul negru-cenușiu, cu o dungă albă pe părțile laterale ale corpului și cu o pată albă sub coadă. Picioarele sunt galben-verzui, fruntea și baza ciocului sunt roșii, vârful ciocului este însă galben. Masculul și femela seamăna foarte bine. Lungimea corpului este de 30-38 de centimetri, anvergura aripilor de 50-55 cm, iar greutatea medie de 320 de grame. Longevitatea maximă înregistrată în natură este de 18 ani. Trăiește în bălți, iazuri și lacuri cu vegetație acvatică abundentă înaltă (stuf etc.) pe maluri.

Gainusa de balta 2017b Oradea Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – ORADEA

Gainusa de balta Dublin Petrica Bratila resize

FOTO: PETRICA BRATILA – DUBLIN

Gainusa de balta Gallinula chloropus Dublin Irlanda Nicusan Raluca Domnisoara Raluca resize

FOTO: NICUSAN RALUCA – DUBLIN


GAITA  (Garrulus glandarius)

Gaița este o pasăre de mărime mijlocie (32 – 35 cm) având o greutate de ca. 170 g. Penajul gaiței este cenușiu-roșcat, aripile având culoare pestriță de un albastru deschis punctat cu negru. Ea poate imita glasul unor păsări din pădure sau alte sunete percepute de pasăre. În caz de pericol, atenționează alte animale prin strigăte de alarmă.

Gaita Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA

GaitaDevaRomania Cristian Resiga

FOTO: RESIGA CRISTIAN – DEVA, ROMANIA

GAITA GOLESTI JUDETUL ARGES ROMANIA BOCSE ANGELA

FOTO: ANGELA CODRINA BOCSE -ARGES ROMANIA


GASCA CANADIANA

Gasca canadiana Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA

gasca canadiana essen germania angela bocse

FOTO: ANGELA CODRINA BOCSE -ESSEN GERMANIA


GASCA DE VARA

Gasca de vara Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA

Gasca de vara Gdansk Polonia Voicu S

FOTO: VOICU SORIN ANDREI – GDANSK, POLONIA


GASCA EGIPTEANA

Gasca egipteana Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize Gasca egipteana Belgia Stefan Ciprian Momita 2 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA – BELGIA


GASCA NEAGRA

Gasca neagra Anglia Tibi Nica resize

FOTO: TIBI NICA – ANGLIA


GHIONOAIA SURA

Ghionoaie sura Bucuresti Vali Chiper resize 1

FOTO VALI CHIPER -BUCURESTI ROMANIA

gheonoaia sura 2 Snagov Romania Bajan Sorin resize

 

gheonoaia sura gheonoaia sura Snagov Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – SNAGOV, ROMANIA


GHIONOAIA VERDE

Ghionoaie verde Ludus Romania Levi Bagy resize

 

Ghionoaie verde Ludus Romania Levi Bagy resize 1

 

Ghionoaie verde Ludus Romania Levi Bagy resize 2

FOTO: LEVI BAGY


GRANGUR

Grangur Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO: VALI CHIPER – BUCURESTI ROMANIA

Grangur Galati Laurentiu Lupascu 1 resize

Grangur Galati Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – GALATI ROMANIA


GRAUR

graur Bucuresti Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – BUCURESTI ROMANIA


GRELUSEL DE STUF

Grelusel de stuf Bucuresti Vali Chiper resize

FOTO: VALI CHIPER – BUCURESTI ROMANIA


GASCA CANADIANA

gsaca canadiana essen germania angela bocse

FOTO: ANGELA BOCSE – ESSEN GERMANIA


GUGUSTIUC

GugustiucCisnadioaraRomania Arthur Cazan

FOTO: ARTHUR CAZAN – CISNADIOARA ROMANIA


HUHUREZ BARBOS

Huhurez barbos Suedia Marginean Ana resize

FOTO: MARGINEAN ANA – SUEDIA


HUHUREZ MARE

HUHUREZ MARE Strix uralensis SIRNEA JUD. BV COMSA BOGDAN resize

FOTO: COMSA BOGDAN – SIRNEA, BRASOV


HUHUREZ MIC

huhurez mic delta dunarii romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – DELTA DUNARII, ROMANIA

huhurez mic Snagov Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – DELTA DUNARII, ROMANIA


IBIS ROSU

Ibis rosu Belem Brazilia Cezar Gabriel

FOTO: CEZAR GABRIEL -BELEM, BRAZILIA

DSC 2137

FOTO: BAJAN SORIN – BERLIN, GERMANIA


IERUNCA

Ierunca Padis Szabo Claudiu resize  Ierunca 2017 Padis Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU – PADIS, ROMANIA


JABIRU

Jabiru Belem Brazilia Cezar Gabriel

FOTO: CEZAR GABRIEL – BELEM, BRAZILIA


KINGFISHER

 Kingfisher Tulcea Sorin Tudorica resize

Kingfisher2 Tulcea Sorin Tudorica resize

FOTO: SORIN TUDORICA – TULCEA, ROMANIA


LACAR MARE

Lacar mare Ludus Romania Levi Bagy resize

FOTO: LEVI BAGY-LUDUS, ROMANIA

lacar mare 2 delta dunarii romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI-DELTA DUNARII, ROMANIA

lacar mare Delta Dunarii Romania Bajan Sorin resize

FOTO: BAJAN SORIN – DELTA DUNARII, ROMANIA


LACUSTAR

Lacustar Dobrogea ID Sorin resize

FOTO: ID SORIN – DOBROGEA, ROMANIA


LEBAGA DE VARA

ID Sorin lebada de vara Mogosoaia RO resize

FOTO: ID SORIN – MOGOSOAIA, ROMANIA

Lebada de vara Ludus Romania Levi Bagy resize

FOTO: LEVI BAGY – LUDUS, ROMANIA

Levi Bagy Lebada de vara Ludus Romania resize

FOTO: LEVI BAGY – LUDUS, ROMANIA


LISITA

Lisita Fulica atra Galati Laurentiu Lupascu resize

FOTO: LAURENTIU LUPASCU – GALATI, ROMANIA

Lisita Botosani Burlacu Lush resize

FOTO: BURLACU LUSH – BOTOSANI, ROMANIA

Lisita Gdansk Polonia Voicu S

FOTO: VOICU SORIN ANFREI- GDANSK, POLONIA


PESCARUS RAZATOR

ID Sorin pescarus razator Bucuresti RO resize

FOTO: ID SORIN – BUCURESTI, ROMANIA


RATA CATIFELATA

ID Sorin rata catifelata Bucuresti RO resize

FOTO: ID SORIN –  BUCURESTI, ROMANIA


RATA DE GHETURI

ID Sorin rata de gheturi Bucuresti RO resize

FOTO: ID SORIN – BUCURESTI ROMANIA


RATA FLUIERATOARE

Rata fluieratoare de Chile Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

Rata fluieratoare Belgia Stefan Ciprian Momita 2 resize

Rata fluieratoare Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Foto: Stefan Ciprian Momita


RATA LINGURAR

Rata lingurar Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Rata lingurar mascul Belgia Stefan Ciprian Momita resize

Foto: Stefan Ciprian Momita


RATA MANDARIN

Rata mandarin mascul Irlanda Bogdan Pasca resize

FOTO: BOGDAN PASCA – IRLANDA

 

Rata mandarin Dublin Petrica Bratila 2 resize

Rata Mandarin Dublin Petrica Bratila resize

FOTO: PETRICA BRATILA – DUBLIN


RATA MARE

Rata Mare Anas platyrhynchos essen germania angela bocse

FOTO: ANGELA BOCSE

 

Rata mare Oradea Szabo Claudiu. resize

FOTO: SZABO CLAUDIU


RATA MICA

Rata mica Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

Rata mica Belgia Stefan Ciprian Momita 2 resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA


RATA MOTATA

Rata motata 2017 Oradea Szabo Claudiu resize

FOTO: SZABO CLAUDIU

Rata motata femela Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOITA


RATA OCHI DE SOIM

Rata ochi de soim Belgia Stefan Ciprian Momita 1 resize

Rata ochi de soim Belgia Stefan Ciprian Momita resize

FOTO: STEFAN CIPRIAN MOMITA


RATA PESTRITA

rata pestrita vadu constanta romania condurachi irina

FOTO: IRINA CONDURACHI – VADU, CONSTANTA


RATA ROSIE

rata rosieSulinaDelta DunariiRomania Brandiburu Elena

FOTO: ELENA BRANDIBURU – SULINA, ROMANIA

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


BIBLIOGRAFIE:

https://cunoastenatura.ro, https://ro.wikipedia.org/wiki/, http://pasaridinromania.sor.ro, http://www.pasaridinromania.ro/, https://chettusia.com/ro, https://www.animale-salbatice.ro/, https://destepti.ro

Lasă un răspuns

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Partener recomandat!